Lista băncilor rusești excluse de UE din SWIFT. Au la dispoziție 10 zile să-și lichideze operațiunile

Uniunea Europeană exclude şapte bănci ruseşti din sistemul SWIFT, ca parte a sancţiunilor impuse pentru invadarea Ucrainei de către Rusia, a informat miercuri Jurnalul Oficial al UE, transmite Reuters.

Băncile, care au la dispoziţie zece zile să-şi lichideze operaţiunile SWIFT, sunt VTB, al doilea grup bancar din Rusia, alături de Bank Otrkitie, Novikombank, Promsvyazbank, Bank Rossiya, Sovcombank şi VEB.

Un oficial UE de rang înalt a explicat că băncile de pe listă au fost alese pe baza legăturilor lor cu statul rus, băncile publice fiind deja supuse sancţiunilor în urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014.

„Toate aceste bănci au fost excluse din SWIFT pe baza legăturilor lor cu statul şi a conectării implicite la efortul de război. Am impus o interdicţie generală asupra sistemului bancar”, a precizat oficialul.

Sberbank, cel mai mare grup bancar rusesc, şi Gazprombank, nu au fost incluse pe listă deoarece sunt principalele canale pentru plata gazelor şi petrolului din Rusia, pe care statele UE încă le cumpără, în pofida conflictului. Dar cele două bănci sunt supuse altor sancţiuni.

Decizia de a exclude unele bănci ruseşti din sistemul SWIFT utilizat pentru tranzacţii în valoare de mii de miliarde de dolari la nivel mondial a fost anunţată în weekend într-un comunicat comun al SUA, Comisiei Europene, Marii Britanii şi Canadei.

Eliminarea Rusiei din sistemul SWIFT a fost mult timp o opţiune inacceptabilă pentru mai multe state europene înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, din cauza pagubelor potenţiale pe care le-ar fi produs economiilor lor. UE şi SUA au căutat modalităţi pentru a limita impactul asupra tranzacţiilor care au legătură cu energia, de exemplu prin excluderea unora dintre cele mai mari bănci ruseşti de la această măsură.

Sistemul SWIFT, care transmite mesaje între mai mult de 11.000 de instituţii financiare şi companii, este un element central al sistemului financiar mondial şi incapacitatea de a accesa acest sistem ar provoca pagube economice serioase.

#SWIFT #banci rusesti #sanctiuni #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.