Lordul Krasnoselski jubilează! Valuta va curge gârlă în conturile enclavei

Energocom anunță că a prelungit astăzi, pentru luna martie, contractul de achiziție a energiei electrice cu Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES).

Astfel, conform prognozelor, urmează să fie procurate de la MGRES aproximativ 244 mii MWh, ceea ce constituie 88% din necesarul de energie, exceptând termocentralele de la malul drept al râului Nistru și centralele de energie regenerabile. Prețul rămâne același ca în precedentele trei luni – 73 USD/MWh.

Totodată, Energocom va continua să procure energie electrică de la compania românească SN Nuclearelectrica SA, câte 30 MWh bandă pe timp de zi și câte 10 MWh bandă pe timp de noapte. În total, în luna martie, electricitatea prognozată să fie achiziționată de la SN Nuclearelectrica SA constituie circa 18 mii MWh (sau 6,5% din necesar). Prețul energiei, conform acestui contract, este de 450 RON/MWh (aproximativ 91 de euro/ MWh).

La fel, în orele de vârf, se estimează că vor fi achiziționate de pe bursa română OPCOM alte 5% din electricitate. În luna ianuarie prețul mediu ponderat al unui MWh cumpărat de pe OPCOM a constituit 188.04 euro, iar în luna februarie, până în ziua de azi – 163,5 euro.

Chișinăul s-a înțeles cu Tiraspolul la începutul lunii decembrie din 2022 pentru reluarea livrărilor energiei electrice la un peț de 73 USD per MW în schimbul celor 5,7 mil. metri cubi de gaz, dar și a autorizației de mediu acordată uzinei metalurgice de la Rîbnița.

Contractul de livrare a energiei electrice este prelungit lunar.

Enclava din stânga Nistrului s-a pomenit într-o criză economică fără precedent în tomna anului 2022 după ce Republica Moldova a redus livrările de gaz, iar energia electrică o cumpăra din România. În rezultat, pretinsele autorități din stânga Nistrului au rămas fără veniturile din vânzarea energiei electrice, iar industria a fost oprită din lipsă de gaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #tiraspol #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.