Lovitură dură pentru hoți! Bunurile acestora din străinătate ar putea fi preluate fără o decizie de judecată

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au votat, în a doua lectură, modificări la Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale în Republica Moldova, deschizând calea pentru preluarea bunurilor unor cetățeni fără necesitatea unei decizii judecătorești.

În cadrul documentului adoptat, au fost introduse prevederi referitoare la bunurile care fac obiectul măsurilor restrictive internaționale. Astfel, proiectul de lege va consacra în mod clar dispoziții privind raportarea acestor bunuri, preluarea controlului asupra lor sau blocarea bunurilor vizate de aceste sancțiuni. Subiecții principali vizați de aceste măsuri restrictive sunt persoanele fizice și juridice din țară și de peste hotare, care au comis fapte unanim sancționate la nivel mondial, cum ar fi asasinate sau acte de tortură împotriva celor care au încercat să dezvăluie acțiuni ilegale comise de funcționari publici străini sau care prin activitatea lor au urmărit să apere drepturile omului recunoscute la nivel mondial.

Proiectul de lege vizează, de asemenea, persoanele care, în exercitarea unei funcții publice importante la nivel național sau internațional, sunt responsabile sau complici la ordonarea, controlul sau dirijarea în alt mod a unor acte masive de corupție. Aceste modificări reprezintă un efort susținut pentru a aduce legislația națională în conformitate cu standardele internaționale și pentru a consolida lupta împotriva corupției și a abuzurilor de putere.

Aceste prevederi au fost introduse pentru a asigura eficiența măsurilor restrictive internaționale și pentru a consolida capacitatea guvernului de a reacționa rapid și eficient în situații care implică încălcări grave ale drepturilor omului și corupție la nivel național sau internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hoti #bunuri #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.