Lovitură pentru Putin! Oficialii lansează avertizări: Nu vom dezbate public unde anume vom ţinti

Germania nu este dispusă să trimită armament în Ungaria, însă nici nu stă departe de tensiunile create de Rusia. Aceștia au de gând să intervină în cazul unui posibil atac și susțin că vor oferi un răspuns dur. Ministrul Finanţelor din Germania a susținut că țara sa este „cel mai mare sprijin al Ucrainei din punct de vedere financiar”.

Christian Lindner, ministrul de Finanțe german, a făcut declarații de ultimul moment în ceea ce privește poziția sa în conflictul dintre Ucraina și Rusia. După ce au refuzat să trimită armament, autoritățile de la Berlin au fost puse la zid. Totuși ei nu au de gând să stea departe în cazul unui conflict militar, ci vor oferi rușilor un răspuns dur. Întrebat despre sancțiunile aplicate Moscovei în cazul unei invazii, oficial german a susținut că nu dorește să ofere prea multe informații, pentru a nu da posibilitatea rușilor să „se pregătească din punct de vedere tactic”.

„O încălcare a integrităţii teritoriale a Ucrainei va primi răspuns din partea Uniunii Europene, din partea alianţei noastre defensive, NATO, şi din partea noastră, cu o hotărâre virulentă”, a declarat Lindner într-un interviu cu postul privat NTV, citat de EFE.

Ministrul de Finanțe german a refuzat să ofere informații cu privire la natura unor noi sancţiuni aplicate Rusiei în cazul în care tensiunile escaladează, susținând că acestea ar trebui să îl ia prin surprindere pe Vladimir Putin.

„Unde anume vom ţinti, în privinţa guvernului rus şi a celor care îl susţin, este un aspect care nu trebuie să fie dezbătut public”, a insistat el, şi a afirmat că Kremlinul nu ar trebui să facă greşeala să creadă că acest lucru înseamnă că în Occident nu există unitate sau să perceapă această atitudine drept o dovadă de slăbiciune.

Lindner a venit cu precizări și în ceea ce privește livrarea de căști militare în locul armamentului solicitat de Ungaria. Oficialul susține că la mijloc sunt teme „simbolice”, care nu reflectă „situaţia reală”, mai scrie sursa citată de Agerpres.

„Din punct de vedere financiar, Germania este cel mai mare sprijin al Ucrainei„, a evidenţiat ministrul Lindner şi a subliniat că ţara sa susţine „un comportament consensual” în interiorul Uniunii Europene şi al NATO şi că va respecta tot ceea ce se va decide în acest sens la nivelul celor două organizaţii.

#Ucraina #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.