Lovitură pentru Putin! Oficialii lansează avertizări: Nu vom dezbate public unde anume vom ţinti

Germania nu este dispusă să trimită armament în Ungaria, însă nici nu stă departe de tensiunile create de Rusia. Aceștia au de gând să intervină în cazul unui posibil atac și susțin că vor oferi un răspuns dur. Ministrul Finanţelor din Germania a susținut că țara sa este „cel mai mare sprijin al Ucrainei din punct de vedere financiar”.

Christian Lindner, ministrul de Finanțe german, a făcut declarații de ultimul moment în ceea ce privește poziția sa în conflictul dintre Ucraina și Rusia. După ce au refuzat să trimită armament, autoritățile de la Berlin au fost puse la zid. Totuși ei nu au de gând să stea departe în cazul unui conflict militar, ci vor oferi rușilor un răspuns dur. Întrebat despre sancțiunile aplicate Moscovei în cazul unei invazii, oficial german a susținut că nu dorește să ofere prea multe informații, pentru a nu da posibilitatea rușilor să „se pregătească din punct de vedere tactic”.

„O încălcare a integrităţii teritoriale a Ucrainei va primi răspuns din partea Uniunii Europene, din partea alianţei noastre defensive, NATO, şi din partea noastră, cu o hotărâre virulentă”, a declarat Lindner într-un interviu cu postul privat NTV, citat de EFE.

Ministrul de Finanțe german a refuzat să ofere informații cu privire la natura unor noi sancţiuni aplicate Rusiei în cazul în care tensiunile escaladează, susținând că acestea ar trebui să îl ia prin surprindere pe Vladimir Putin.

„Unde anume vom ţinti, în privinţa guvernului rus şi a celor care îl susţin, este un aspect care nu trebuie să fie dezbătut public”, a insistat el, şi a afirmat că Kremlinul nu ar trebui să facă greşeala să creadă că acest lucru înseamnă că în Occident nu există unitate sau să perceapă această atitudine drept o dovadă de slăbiciune.

Lindner a venit cu precizări și în ceea ce privește livrarea de căști militare în locul armamentului solicitat de Ungaria. Oficialul susține că la mijloc sunt teme „simbolice”, care nu reflectă „situaţia reală”, mai scrie sursa citată de Agerpres.

„Din punct de vedere financiar, Germania este cel mai mare sprijin al Ucrainei„, a evidenţiat ministrul Lindner şi a subliniat că ţara sa susţine „un comportament consensual” în interiorul Uniunii Europene şi al NATO şi că va respecta tot ceea ce se va decide în acest sens la nivelul celor două organizaţii.

#Ucraina #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.