Lupta împotriva schimbărilor climatice în pericol: UE se teme de impactul deciziilor lui Trump

08 Ian. 2025, 12:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Ian. 2025, 12:39 // Actual //  Ursu Victor

Eforturile globale pentru combaterea schimbărilor climatice vor suferi o lovitură severă dacă președintele ales al SUA, Donald Trump, va retrage din nou țara din Acordul de la Paris, a avertizat șeful politicii climatice al Uniunii Europene, scrie Reuters.

Echipa de tranziție a lui Trump a pregătit ordine executive pentru a retrage Statele Unite – actualmente al doilea cel mai mare poluator global, după China – din principalul tratat global privind schimbările climatice, conform unor surse din echipă.

„Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar fi o lovitură serioasă pentru diplomația climatică internațională”, a declarat comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, într-un interviu acordat Reuters. „O altă retragere a SUA din Acordul de la Paris ar obliga celelalte țări să ‘împingă mai departe’ diplomația climatică ca răspuns”, a adăugat el.

Hoekstra a subliniat că nu există alternativă pentru a se asigura că, în final, toate națiunile își aduc aportul în lupta împotriva schimbărilor climatice. „Schimbările climatice nu discriminează pe nimeni. Aceasta este cu adevărat o problemă pe care lumea trebuie să o rezolve împreună”, a spus el, referindu-se la discuțiile ONU pe tema schimbărilor climatice.

Acordul de la Paris reprezintă punctul central al negocierilor climatice ale Națiunilor Unite, în cadrul cărora aproape 200 de țări discută măsuri pentru reducerea emisiilor și finanțarea acestora. Statele Unite au jucat un rol esențial în aceste negocieri, inclusiv prin colaborarea cu China – cel mai mare poluator și a doua economie ca mărime din lume – pentru a pune bazele unor acorduri climatice globale recente.

Cu toate acestea, este așteptată o schimbare sub conducerea lui Trump, care se va întoarce la Casa Albă pe 20 ianuarie. Trump a numit schimbările climatice o farsă și s-a retras din Acordul de la Paris în timpul primului său mandat, între 2017 și 2021. Luna trecută, el a avertizat Uniunea Europeană că trebuie să cumpere mai mult petrol și gaz din SUA sau riscă tarife.

Hoekstra a afirmat că Uniunea Europeană va „colabora constructiv” cu noua administrație a SUA pe teme legate de schimbările climatice. Comisia Europeană ia legătura cu oficiali din Statele Unite din toate segmentele politice, inclusiv la nivel non-federal. „Este clar că voi depune toate eforturile pentru a mă asigura că prietenii noștri americani, pe cât posibil, rămân alături de noi și lucrează împreună cu noi”, a spus Hoekstra.

În timp ce Bruxelles-ul se confruntă cu presiuni pentru a-și consolida leadership-ul în domeniul climei pentru a umple un posibil vid lăsat de retragerea SUA, Uniunea Europeană se va confrunta cu o întârziere în prezentarea planurilor climatice naționale, care trebuiau trimise la ONU până în luna februarie. Administrația Biden, aflată la final de mandat, a publicat deja contribuția SUA.

Hoekstra a menționat că ciclul politic al UE nu se aliniază cu termenul-limită al ONU, dar că Europa va avea planul său climatic pentru 2035 gata până la summitul climatic ONU din noiembrie 2024, ce va avea loc în Belem, Brazilia. „Important este să avem un obiectiv ambițios înainte de a ajunge la Belem. Vă promit că vom avea unul”, a încheiat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII