Lupta împotriva schimbărilor climatice în pericol: UE se teme de impactul deciziilor lui Trump

Eforturile globale pentru combaterea schimbărilor climatice vor suferi o lovitură severă dacă președintele ales al SUA, Donald Trump, va retrage din nou țara din Acordul de la Paris, a avertizat șeful politicii climatice al Uniunii Europene, scrie Reuters.

Echipa de tranziție a lui Trump a pregătit ordine executive pentru a retrage Statele Unite – actualmente al doilea cel mai mare poluator global, după China – din principalul tratat global privind schimbările climatice, conform unor surse din echipă.

„Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar fi o lovitură serioasă pentru diplomația climatică internațională”, a declarat comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, într-un interviu acordat Reuters. „O altă retragere a SUA din Acordul de la Paris ar obliga celelalte țări să ‘împingă mai departe’ diplomația climatică ca răspuns”, a adăugat el.

Hoekstra a subliniat că nu există alternativă pentru a se asigura că, în final, toate națiunile își aduc aportul în lupta împotriva schimbărilor climatice. „Schimbările climatice nu discriminează pe nimeni. Aceasta este cu adevărat o problemă pe care lumea trebuie să o rezolve împreună”, a spus el, referindu-se la discuțiile ONU pe tema schimbărilor climatice.

Acordul de la Paris reprezintă punctul central al negocierilor climatice ale Națiunilor Unite, în cadrul cărora aproape 200 de țări discută măsuri pentru reducerea emisiilor și finanțarea acestora. Statele Unite au jucat un rol esențial în aceste negocieri, inclusiv prin colaborarea cu China – cel mai mare poluator și a doua economie ca mărime din lume – pentru a pune bazele unor acorduri climatice globale recente.

Cu toate acestea, este așteptată o schimbare sub conducerea lui Trump, care se va întoarce la Casa Albă pe 20 ianuarie. Trump a numit schimbările climatice o farsă și s-a retras din Acordul de la Paris în timpul primului său mandat, între 2017 și 2021. Luna trecută, el a avertizat Uniunea Europeană că trebuie să cumpere mai mult petrol și gaz din SUA sau riscă tarife.

Hoekstra a afirmat că Uniunea Europeană va „colabora constructiv” cu noua administrație a SUA pe teme legate de schimbările climatice. Comisia Europeană ia legătura cu oficiali din Statele Unite din toate segmentele politice, inclusiv la nivel non-federal. „Este clar că voi depune toate eforturile pentru a mă asigura că prietenii noștri americani, pe cât posibil, rămân alături de noi și lucrează împreună cu noi”, a spus Hoekstra.

În timp ce Bruxelles-ul se confruntă cu presiuni pentru a-și consolida leadership-ul în domeniul climei pentru a umple un posibil vid lăsat de retragerea SUA, Uniunea Europeană se va confrunta cu o întârziere în prezentarea planurilor climatice naționale, care trebuiau trimise la ONU până în luna februarie. Administrația Biden, aflată la final de mandat, a publicat deja contribuția SUA.

Hoekstra a menționat că ciclul politic al UE nu se aliniază cu termenul-limită al ONU, dar că Europa va avea planul său climatic pentru 2035 gata până la summitul climatic ONU din noiembrie 2024, ce va avea loc în Belem, Brazilia. „Important este să avem un obiectiv ambițios înainte de a ajunge la Belem. Vă promit că vom avea unul”, a încheiat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat oficial demararea lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcția unui nou segment de cale ferată în zona Văleni, raionul Cahul. Declarația a fost făcută la fața locului, unde oficialul a menționat că lucrările sunt în grafic și se desfășoară în baza proiectului aprobat.

„La sfârșitul lunii februarie vorbeam aici despre analizările de sol pentru acest viitor proiect. Astăzi suntem în faza pregătirii terenului pentru construcția efectivă a unui segment de 500 de metri de cale ferată, cu finanțare asigurată din bugetul de stat și din fondurile Guvernului Republicii Moldova pentru Căile Ferate”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Vladimir Bolea, la finalizarea lucrărilor, veniturile Căii Ferate din Moldova (CFM) ar urma să crească cu peste 56 de milioane de lei anual, datorită transferului estimat de 300.000 de tone de marfă de pe drumurile publice către transportul feroviar.

„Este un pas important pentru descongestionarea traficului rutier, dar mai ales pentru eficiența economică și ecologică a sectorului transporturilor din Republica Moldova”, a adăugat Bolea.

Segmentul nou face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a infrastructurii feroviare, în contextul semnării la 14 aprilie 2025 a unui Memorandum de Înțelegere între România și Republica Moldova, care prevede redeschiderea circulației feroviare pe tronsonul Cantemir–Fălciu, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea regională și fluxurile comerciale transfrontaliere.

Ultimele date statistice relevă că în primul trimestru al anului, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,7%, în timp ce parcursul mărfurilor (tone-kilometri) s-a prăbușit cu 29,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Transportul feroviar deține în prezent o pondere de 13,4% în structura totală a mărfurilor transportate în Moldova, semnificând un sector important, dar în dificultate.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii se ridică la peste 100 de milioane de lei.