Maia Sandu: Moldova trebuie să atingă 1% din PIB pentru apărare

Republica Moldova trebuie să aloce 1% din PIB pentru apărare, pentru a-și consolida securitatea națională, a declarat președinta Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă. Șefa statului a subliniat că, deși bugetul apărării a crescut în ultimii ani, acesta rămâne modest în raport cu riscurile actuale și cu nivelul investițiilor altor state, transmite IPN.

„În ultimii ani am crescut semnificativ bugetul pentru apărare de la 0,38% din PIB în 2021 la 0,58% din PIB în 2025. Totuși, aceste resurse sunt mici în comparație cu necesitățile și în comparație cu bugetele altor state”, a menționat președinta.

Maia Sandu a precizat că obiectivul de 1% din PIB pentru apărare rămâne necesar, iar până la atingerea acestuia Republica Moldova compensează prin sprijin extern. În ultimii patru ani, țara a beneficiat de asistență nerambursabilă din partea Uniunii Europene, NATO și a mai multor state partenere, fonduri folosite pentru modernizarea Armatei Naționale, inclusiv în domeniile apărării aeriene, combaterii dronelor, securității cibernetice și comunicării strategice.

În contextul dronelor căzute pe teritoriul Republicii Moldova, președinta a spus că Rusia încalcă spațiul aerian național, dar soluțiile nu sunt simple. Potrivit ei, declarațiile de condamnare nu sunt suficiente, fiind necesare investiții în sisteme de apărare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #maia #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea accelerată a prețurilor la petrol începe să se propage în economia mondială, alimentând din nou inflația și sporind riscul unei încetiniri economice. Scumpirea energiei, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, se reflectă tot mai puternic atât în prețurile de consum, cât și în costurile de producție.

În Statele Unite, inflația de consum a depășit așteptările, iar prețurile producătorilor au înregistrat cea mai mare creștere lunară din luna mai. Indicele prețurilor de producție a avansat cu 0,4% într-o lună și cu 5,4% în ritm anual.

Inflația de bază, care exclude alimentele și energia, a crescut peste estimări, ceea ce arată că presiunile asupra prețurilor rămân persistente. În acest context, piețele financiare iau tot mai serios în calcul o nouă majorare a dobânzii de referință a Rezervei Federale.

Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a depășit 4,9%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, în pofida anunțurilor Trezoreriei SUA privind majorarea volumului de răscumpărare a obligațiunilor.

În Europa, imaginea este mixtă. Economia Marii Britanii a continuat să crească peste așteptări în iulie, pentru a treia lună consecutiv, iar investițiile și activitatea companiilor din sectorul inteligenței artificiale oferă speranțe că țara ar putea evita o încetinire severă în a doua jumătate a anului.

În schimb, Germania a raportat o scădere de 1,1% a producției industriale în iulie, față de un avans de 0,2% anticipat de economiști. Este cel mai puternic declin din aproape un an, provocat în special de slăbirea producției din industria auto.

Presiunile sunt și mai evidente în Asia, unde multe economii depind puternic de importurile de energie. Petrolul a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pentru un baril, iar prețurile motorinei și benzinei cresc chiar mai repede decât cotațiile țițeiului.

În China, inflația de consum s-a accelerat pentru prima dată din aprilie, în timp ce prețurile de producție au avansat peste așteptări, pe fondul scumpirii alimentelor și energiei. În Taiwan, inflația anuală a ajuns la 2,04% în august și s-a menținut peste pragul de 2% pentru a patra lună consecutiv.

Economiile emergente resimt, la rândul lor, presiunea. În Mexic, inflația anuală a urcat la 3,26% în august, ușor sub prognoze, în timp ce inflația de bază a ajuns la 3,88%.

Banca Centrală a Chile a redus pentru a treia oară în acest an prognoza de creștere economică. Pentru 2026 este estimat acum un avans de doar 0,25-0,75%, față de prognoza precedentă de 1-1,75%.

Scumpirea energiei este amplificată și de problemele din comerțul mondial. Armatorii avertizează asupra unei fragmentări tot mai accentuate a rutelor comerciale, pe fondul conflictelor și tensiunilor geopolitice.

Tarifele pentru transportul containerelor din China către SUA au urcat la cel mai ridicat nivel din 2024, costul transportului unui container de 40 de picioare depășind 7.000 de dolari.

În acest context, mai multe bănci centrale, inclusiv cele din Polonia, Georgia, Serbia, Turcia, Peru și Rusia, au menținut dobânzile neschimbate. Danemarca a mers însă în direcția opusă și a majorat rata dobânzii, urmând Banca Centrală Europeană, pentru a proteja legătura coroanei daneze cu euro.

Evoluțiile arată că noul val de scumpire a petrolului riscă să complice strategia băncilor centrale: acestea trebuie să combată inflația fără să sufoce o economie mondială care începe deja să dea semne de încetinire.

#cotatie #petrol #inflație