Maia Sandu: Moldova trebuie să atingă 1% din PIB pentru apărare

Republica Moldova trebuie să aloce 1% din PIB pentru apărare, pentru a-și consolida securitatea națională, a declarat președinta Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă. Șefa statului a subliniat că, deși bugetul apărării a crescut în ultimii ani, acesta rămâne modest în raport cu riscurile actuale și cu nivelul investițiilor altor state, transmite IPN.

„În ultimii ani am crescut semnificativ bugetul pentru apărare de la 0,38% din PIB în 2021 la 0,58% din PIB în 2025. Totuși, aceste resurse sunt mici în comparație cu necesitățile și în comparație cu bugetele altor state”, a menționat președinta.

Maia Sandu a precizat că obiectivul de 1% din PIB pentru apărare rămâne necesar, iar până la atingerea acestuia Republica Moldova compensează prin sprijin extern. În ultimii patru ani, țara a beneficiat de asistență nerambursabilă din partea Uniunii Europene, NATO și a mai multor state partenere, fonduri folosite pentru modernizarea Armatei Naționale, inclusiv în domeniile apărării aeriene, combaterii dronelor, securității cibernetice și comunicării strategice.

În contextul dronelor căzute pe teritoriul Republicii Moldova, președinta a spus că Rusia încalcă spațiul aerian național, dar soluțiile nu sunt simple. Potrivit ei, declarațiile de condamnare nu sunt suficiente, fiind necesare investiții în sisteme de apărare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #maia #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile de vânzare ale producătorilor agricoli din Republica Moldova au înregistrat evoluții contrastante în primele nouă luni ale anului 2026. În timp ce unele culturi s-au scumpit cu peste 40%, prețurile la fructe, legume și pepeni s-au prăbușit, potrivit datelor publicate joi, 5 noiembrie, de Biroul Național de Statistică (BNS).

Per ansamblu, prețurile producătorului la produsele agricole au crescut cu doar 0,9% în perioada ianuarie–septembrie 2026, comparativ cu intervalul similar al anului trecut. Produsele vegetale s-au scumpit în medie cu 1,5%, în timp ce produsele animaliere s-au ieftinit cu 1,1%.

Cele mai spectaculoase majorări au fost înregistrate la culturile etero-oleaginoase, unde prețurile au crescut cu 42,6%, și la rapiță, cu 32,2%. Culturile tehnice s-au scumpit cu 16,4%, inclusiv sfecla de zahăr, cu 22,3%, în timp ce prețurile la răsărită au avansat cu 2,9%.

La polul opus, producătorii de culturi bostănoase alimentare au înregistrat o reducere a prețurilor de 43,6%. Fructele și pomușoarele de cultură s-au ieftinit cu 25,4%, leguminoasele pentru boabe cu 21,5%, iar legumele cu 19%.

Scăderi importante au fost consemnate și la culturile cerealiere. Porumbul pentru boabe s-a ieftinit cu 15,5%, iar grâul cu 5%. Prețurile producătorilor la struguri au coborât cu 10,6%.

Diferențe semnificative au fost înregistrate și în sectorul zootehnic. Prețurile de vânzare la porcine în greutate vie au scăzut cu 7%, cele la ovine și caprine cu 6,8%, iar laptele de toate tipurile s-a ieftinit cu 1,5%.

În schimb, ouăle alimentare s-au scumpit cu 13,4%, bovinele în greutate vie cu 6,9%, iar mierea de albine cu 6,2%.

Datele BNS arată o schimbare radicală față de anul 2025, când prețurile producătorilor agricoli crescuseră cu 19,6% în primele nouă luni, inclusiv cu 25,1% la produsele vegetale. În 2026, ritmul general de scumpire s-a temperat puternic, însă diferențele dintre principalele categorii de produse rămân considerabile.