Maib a semnat cu GGF un acord de împrumut subordonat în valoare de 10 milioane EUR

Ieri, 16 decembrie a.c., maib a semnat cu Fondul Verde pentru Creștere (Green for Growth Fund, în continuare GGF) un acord de împrumut subordonat în valoare de 10 milioane EUR acordați în lei moldovenești.

Împrumutul îndeplinește definiția fondurilor proprii de nivel 2 (Tier 2), sprijinind optimizarea structurii de capital a maibla un cost sub cel de capital.

Acest credit subordonat din partea GGF este destinat creditării persoanelor fizice, întreprinderilor mici și mijlocii, a companiilor mari, pentru a-și spori eficiența energetică și a implementa proiecte de energie regenerabilă, la scară mică.

Precizăm că semnarea acestui acord are loc după ce, în luna noiembrie a.c., maib și Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) au semnat un acord de împrumut subordonat în valoare de 15 milioane de EUR, acordați în lei moldovenești.

Olaf Zymelka, Președintele GGF, a menționat:

“Suntem extrem de bucuroși să facem acest pas important împreună cu maib, sporind la un nou nivel gradul de implicare a GGF în economia verde a Republicii Moldova. Capabilitățile maib, rețeaua vastă a băncii și istoria sa reprezintă precondiții optime pentru a atinge rezultate tangibile pe teren, precum și pentru a promova programele GGF într-o țară cu o cerere înaltă vizând atenuarea schimbărilor climatice”.

Giorgi Shagidze, Președintele maib, a declarat:

„Acordul de împrumut semnat cu Fondul Verde pentru Creștere (GGF) reprezintă un argument al expertizei deținute de maib în creditare. Îmi exprim recunoștința față de echipa GGF pentru încredere și oportunitatea de a ne spori portofoliul de creditare verde, susținându-ne clienții persoane fizice și juridice din Moldova cu finanțare în monedă locală pentru implementarea proiectelor prietenoase mediului. De asemenea, împrumutul subordonat contribuie la optimizarea structurii de capital a maib și la creșterea randamentului.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând 31,1% din activele sectorului bancar și având o cotă de 34,2% din credite, conform situației din 30 septembrie 2021. 25,3% din creditele ipotecare acordate în Republica Moldova sunt oferite de maib. Banca deservește peste 35% din populația țării și este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Banca este bine capitalizată, cu un coeficient de capital de nivel 1 de 19,9% la 30 septembrie 2021.

Maib este recunoscută pe larg pentru calitatea deservirii și produsele sale inovative. Din 2018, cel mai mare acţionar al băncii este un consorţiu care include Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup de gestionare a activelor în ţările baltice şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

Despre GGF

Fondul Verde pentru Creștere (Green for Growth Fund, în continuare GGF) investește în măsuri menite să reducă consumul de energie și emisiile de CO2 și să îmbunătățească eficiența resurselor în 19 piețe din Europa de Sud-Est, Caucaz, Ucraina, Republica Moldova, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Fondul acordă finanțare directă corporațiilor și municipalităților pentru proiectele de energie regenerabilă sau indirectă prin intermediul instituțiilor financiare alese. Facilitatea de asistență tehnică a GGF maximizează impactul investițional al fondului prin sprijinul acordat pentru consolidarea capacităților instituțiilor financiare și a partenerilor locali.

Fondul Verde pentru Creștere a fost înființat ca un parteneriat public-privat în decembrie 2009 de Banca Germană de Dezvoltare KfW și Banca Europeană de Investiții, cu susținerea financiară a Comisiei Europene, a Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Băncii de Dezvoltare a Austriei (OeEB). Baza de investitori în creștere a fondului cuprinde agenții donatoare, instituții financiare internaționale și investitori privați instituționali, inclusiv Corporația Financiară Internațională, Banca olandeză pentru dezvoltare și finanțare FMO, banca etică germană GLS. GGF este consiliat de Finance in Motion GmbH. MACS Energy & Water GmbH, Frankfurt pe Main acționează în calitate de consilier tehnic.

Pentru mai multe detalii accesați www.ggf.lu și urmăriți-ne pe Twitter @GreenGrowthFund.

#MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.