Mașinile care folosesc benzină și motorină devin istorie. Decizia luată în Parlamentul European

Parlamentul European a aprobat miercuri un proiect legislativ ce interzice, începând cu anul 2035, comercializarea vehiculelor noi care emit dioxid de carbon, ceea ce ar putea însemna sfârşitul vânzării pe piaţa UE a maşinilor noi cu motoare cu combustie internă, relatează agenţia DPA, citată de Agerpres. Mai exact, începând cu anul 2035, nu se vor mai putea vinde mașini care au motorul pe benzină sau motirină.

Vor urma discuții aprinse

Parlamentul European nu are putere de decizie, iar proiectul adoptat are este momentan doar o recomandare. Acesta va fi discutat în Consiliul Comisiei Europene unde sunt reprezentate statele membre. Este posibil ca textul legislativ să mai sufere modificări. Germania a declarat în repetate rânduri că se opune unei astfel de măsuri. Și alte state membre vor avea cu siguranță obiecții.

Documentul face parte din pachetul legislativ european menit să combată schimbările climatice, denumit „Fit for 55“ şi al cărui obiectiv este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, faţă de nivelul anului 1990, şi atingerea neutralităţii climatice până în anul 2050.

Transportul a fost sursa a circa un sfert din totalul de emisii de CO2 din UE în 2019. Dintre acestea, 71,7% au provenit din transportul rutier, conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, publicat pe site-ul Parlamentului European.

Cât de poluant este transportul rutier

Sectorul transporturilor este singurul în care emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în ultimele trei decenii, creșterea fiind de 33,5% între 1990 și 2019.

Predicțiile momentului estimează scăderea emisiilor nocive din sectorul transporturilor până în 2050 la doar 22%, mult sub ambițiile actuale.

Există două modalități de reducere a emisiilor de CO2 la mașini: eficientizarea acestora sau schimbarea combustibilului. În 2019, majoritatea transportului rutier din Europa a folosit motorină (66,7%), urmat de benzină (24,55%).

Mașinile electrice câștigă totuși teren. Acestea au reprezentat 11% din totalul autovehiculelor nou înmatriculate în 2020. Vânzările de vehicule electrice (complet electrice sau plug-in hibride) au crescut masiv din 2017 și s-au triplat în 2020 când obiectivele actuale de CO2 au început să se aplice, se mai arată în raportul menționat.

#combustie #automobile #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.