Medicii moldoveni fug din țară! Nimeni nu-i poate opri

Republica Moldova se confruntă cu fenomenul migrației în rândul personalului medical, cauzat de factori interni și externi, constată Ministerul Sănătății în Strategia de dezvoltare a sistemului medical.

Medicii pleacă din țară urmare a nivelului redus al veniturilor, condițiile precare de muncă, insuficiența oportunităților de dezvoltare personală și profesională. Or, de exemplu o parte pleacă în România care a crescut, în anul 2018, salariile majorității categoriilor de personal medical din sistemul public de sănătate cu 70% și170% și a simplificat procedurile de recunoaștere și echivalare a diplomelor de studii medicale obținute în Republica Moldova.

Ministerul constată dificultatea de a atrage specialiști tineri în sistemul de sănătate publică. Se remarcă, de asemenea, un deficit al resurselor umane în cadrul administrării și managementului instituțiilor medico-sanitare publice, precum și un deficit al resurselor umane implicate în dezvoltarea, implementarea și evaluarea de politici de sănătate.

„Sistemul de sănătate din Republica Moldova va fi modernizat, astfel încât să răspundă necesităților tuturor cetățenilor și să ofere acces echitabil la servicii de cea mai înaltă calitate. În acest sens, Guvernul a aprobat Strategia națională „Sănătatea 2030”, potrivit documnetlui aprobat de Executiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #medici #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.