Miliardarul francez Francois Pinault își prezintă colecția de artă contemporană. Când va deschide porțile muzeului

În această săptămână muzeele din Paris se redeschid. Astfel, miliardarul francez Francois Pinault profită de şansa de a-şi prezenta vasta colecţie de artă contemporană.

Inaugurarea muzeului, aflat în clădirea unei burse de mărfuri din secolul al XIX-lea, la doar câteva străzi distanţă de muzeul Luvru, a fost amânată de două ori din cauza pandemiei de coronavirus după ce anterior a avut parte de mai multe ghinioane, proiectul iniţial fiind abandonat în 2005, scrie Agerpres.

Pinault, în vârstă de 84 de ani, care a făcut avere din comerţul cu cherestea înainte să intre în domeniul retail-ului prin compania care astăzi poartă numele Kering şi este administrată de fiul său, calcă pe urmele rivalului său, magnatul din domeniul bunurilor de lux Bernard Arnault, în încercarea de a-şi pune amprenta asupra scenei de artă pariziene prim muzee şi proiecte de renovare.

Bourse de Commerce – Pinault Collection, care îşi va deschide porţile pe 22 mai, va oferi vizitatorilor posibilitatea de a admira vastul tezaur de opere de artă deţinute de magnat, pe care a început să le achiziţioneze începând cu anii 1980, şi care cuprinde, printre altele, creaţii ale fotografei Cindy Sherman şi ale pictorului Peter Doig.

Cele 200 de opere de artă care vor fi expuse cu prilejul deschiderii, multe scoase direct din depozit, sunt semnate, printre alţii, de artişti care nu au avut retrospective în Franţa, cum ar fi Kerry James Marshall, cunoscut pentru picturile înfăţişând personaje de culoare şi explorări ale istoriei afro-americane.

O operă efemeră a artistului Urs Fischer, născut în Elveţia, va fi una dintre piesele de rezistenţă la lansare, alcătuită din sculpturi din ceară instalate în spaţiul central, reprezentând scaune şi o statuie dintr-un material asemănător marmurei, concepute astfel încât să se topească lent, pe o perioadă de şase luni, ca şi cum ar fi fost aprinse.

Pe 19 mai, numeroase muzee din Franţa se redeschid pentru prima dată din octombrie, odată cu relaxarea restricţiilor împotriva COVID-19. Bourse de Commerce – Pinault Collection va primit un număr zilnic de vizitatori cuprins între 600 şi 700, limitat faţă de capacitatea integrală de 1.700.

#arta contemporana #miliardar francez #muzeu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.