Miliardarul francez Francois Pinault își prezintă colecția de artă contemporană. Când va deschide porțile muzeului

În această săptămână muzeele din Paris se redeschid. Astfel, miliardarul francez Francois Pinault profită de şansa de a-şi prezenta vasta colecţie de artă contemporană.

Inaugurarea muzeului, aflat în clădirea unei burse de mărfuri din secolul al XIX-lea, la doar câteva străzi distanţă de muzeul Luvru, a fost amânată de două ori din cauza pandemiei de coronavirus după ce anterior a avut parte de mai multe ghinioane, proiectul iniţial fiind abandonat în 2005, scrie Agerpres.

Pinault, în vârstă de 84 de ani, care a făcut avere din comerţul cu cherestea înainte să intre în domeniul retail-ului prin compania care astăzi poartă numele Kering şi este administrată de fiul său, calcă pe urmele rivalului său, magnatul din domeniul bunurilor de lux Bernard Arnault, în încercarea de a-şi pune amprenta asupra scenei de artă pariziene prim muzee şi proiecte de renovare.

Bourse de Commerce – Pinault Collection, care îşi va deschide porţile pe 22 mai, va oferi vizitatorilor posibilitatea de a admira vastul tezaur de opere de artă deţinute de magnat, pe care a început să le achiziţioneze începând cu anii 1980, şi care cuprinde, printre altele, creaţii ale fotografei Cindy Sherman şi ale pictorului Peter Doig.

Cele 200 de opere de artă care vor fi expuse cu prilejul deschiderii, multe scoase direct din depozit, sunt semnate, printre alţii, de artişti care nu au avut retrospective în Franţa, cum ar fi Kerry James Marshall, cunoscut pentru picturile înfăţişând personaje de culoare şi explorări ale istoriei afro-americane.

O operă efemeră a artistului Urs Fischer, născut în Elveţia, va fi una dintre piesele de rezistenţă la lansare, alcătuită din sculpturi din ceară instalate în spaţiul central, reprezentând scaune şi o statuie dintr-un material asemănător marmurei, concepute astfel încât să se topească lent, pe o perioadă de şase luni, ca şi cum ar fi fost aprinse.

Pe 19 mai, numeroase muzee din Franţa se redeschid pentru prima dată din octombrie, odată cu relaxarea restricţiilor împotriva COVID-19. Bourse de Commerce – Pinault Collection va primit un număr zilnic de vizitatori cuprins între 600 şi 700, limitat faţă de capacitatea integrală de 1.700.

#arta contemporana #miliardar francez #muzeu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.