Moldindconbak a participat la Chișinău Big Hearts Marathon cu cea mai numeroasă echipă de până acum

Moldindconbank a participat la ediția din 2022 a maratonului internațional, organizat în Chișinău, cu cea mai mare echipă de până acum. Aproximativ 60 de angajați și 24 de copii ai acestora au acceptat provocarea și au parcurs cu succes distanțele la care s-au înscris.

Printre cei care și-au încercat forțele la distanțe de anduranță a fost și Vasilina Sumer. ”La maratonul de anul trecut am alergat 10 km și am decis în acest an să înfrunt distanța de 21 de km. M-am antrenat serios, individual, dar și cu echipa băncii, mai ales că am avut unul dintre cei mai buni antrenori. Rezultatul a fost pe măsura așteptărilor și forțelor mele, m-am convins că o pot face. Planific să particip și la următoarea ediție a competiției și îmi doresc să îmbunătățesc rezultatul din acest an sau chiar aș putea să încerc distanța de maraton”, spune Vasilina.

Ea a remarcat că și pe durata antrenamentelor, dar și la competiție, s-a simțit spiritul de echipă și că mulți colegi au acceptat provocarea, datorită încurajării de la alergătorii mai experimentați, dar și a suportului din partea managementului Moldindconbank.

Spiritul de echipă a fost evidențiat și de către Rostislav Parasii, jurisconsult la Moldindconbank. Acesta a alergat cu succes pe distanța de 21 de km și a reușit să-și atingă scopul – de a o parcurge într-un ritm de cel mult 5 minute pentru 1 kilometru.

”Putem doar să salutăm inițiativele de acest gen. Managementul băncii motivează angajații să fie activi, să participe la competiții sportive. Un mare beneficiu al acestor inițiative este că consolidează colectivul. De câștigat au și angajații, care își îmbunătățesc și condiția fizică. Tendința de a practica un mod activ de viață devine tot mai populară în Moldova și e foarte bine că angajatorul contribuie la încurajarea acesteia”, a precizat Rostislav.

Moldindconbank îi motivează pe angajații săi să-și încerce forțele, în echipă, la dirferite evenimente sportive. Pentru Chișinău Big Hearts Marathon, alergătorii au beneficiat de pregătire cu ajutorul unuia dintre cei mai buni antrenori din țară, atletul Vitalie Gheorghiță.

”Împreună cu colegii mei am depus maximum efort pentru a ne depăși limitele, dar și pentru a obține o bună dispoziție. Micii viitori bancheri au fost mai emotivi, dar îndrăzneți și dornici să participe în cursă. Moldindconbank susține sportul și pasiunile angajaților săi și va continua să promoveze cultura unui mod sănătos de viață”, a declarat Andrei Suruceanu, vicepreședinte al Comitetului de conducere Moldindconbank.

Moldindconbank este mereu alături de angajații săi!

#angajator #Moldindconbank #maraton #echipa #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.