Moldindconbank a semnat un Acord de parteneriat cu Federația Moldovenească de Fotbal

Federația Moldovenească de Fotbal (FMF) anunță despre lansarea unui parteneriat cu Moldindconbank, una dintre cele mai mari și de încredere bănci din Republica Moldova.

După ani lungi de colaborare, FMF și Moldindconbank au decis să fie și mai aproape printr-un parteneriat de încredere și dezvoltare.

Contractul de sponsorizare a fost semnat de către președintele FMF, Leonid Oleinicenco, și de președintele interimar al Moldindconbank, Tzvetanka Kroumova.

Astfel, Moldindconbank devine partener al FMF și, totodată, partener al proiectului social „Fotbal în Școli”, cu o contribuție importantă la extinderea accesibilității acestuia în cât mai multe localități din Republica Moldova.

Totodată, Moldindconbank va fi alături și de Echipa Țării – Naționala Moldovei, prin prezența la organizarea meciurilor de pe teren propriu și a altor acțiuni cu participarea tricolorilor.

„Pentru Moldindconbank, susținerea sportului este parte a strategiei noastre de responsabilitate socială. Suntem convinși că fotbalul are un potențial enorm de dezvoltare în Moldova și suntem mândri că putem să ne aducem contribuția la succesul acestui gen de sport”, a evidențiat președintele interimar al Moldindconbank, Tzvetanka Kroumova.

Prin activitățile comune cu FMF, serviciile Moldindconbank vor fi mai aproape de toți sportivii din Republica Moldova.

„Este o onoare pentru noi să semnăm un acord de parteneriat cu una dintre cele mai mari și puternice bănci din Republica Moldova nu doar din perspectiva de susținere financiară, dar și de susținere tehnică. Avem nevoie de parteneri, inclusiv bancari, care să ne ajute să deschidem oportunități pentru populație ca să poată procura liber produse legate de merchandising și procurare de bilete, de exemplu. Cu această ocazie, vreau să mulțumesc conducerii Moldindconbank pentru faptul că este deschisă pentru parteneriat și investiții în sport”, a declarat președintele Federației Moldovenești de Fotbal, Leonid Oleinicenco.

FMF îi urează bun venit Moldindconbank în familia fotbalului moldovenesc!

Moldindconbank este una dintre cele mai mari bănci din Republica Moldova, cu cea mai mare rețea de subdiviziuni din țară și deține poziția de lider în segmentele credite imobiliare și carduri de plată. Banca a realizat în acest an mai multe proiecte de responsabilitate socială în domenii-cheie, precum educație, sport, diversitate culturală și sănătate.

Moldindconbank – mereu alături!

#MICB #acord #banca #fotbal #FMF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.