Moldova este țara în care cash-ul bate cardul! Suntem în „clubul select” alături de Egipt, Kazahstan și Ucraina

Deși, în majoritatea țărilor, plata pe cale digitală este tot mai răspândită, ca de altfel și portofelele de pe telefonul mobil, numerarul rămâne cea mai răspândită formă de plată în Republica Moldova.

Extragerile numerarului de la bancomate de pe cardurile emise din băncile moldovenești au constituit 22 de miliarde de lei, cu 11,6% mai mult în trimestrul doi al anului față de trimestrul unu, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Plățile cu cardul au însumat 14,5 miliarde de lei în trimestrul unu, cu 4% mai mult comparativ cu trimestrul unu.

În ceea ce extragerile de numerar de pe cardurile emise de băncile străine, suma se ridică la 1,7 miliarde de lei, iar plățile fără numerar – 2,5 miliarde de lei.

Republica Moldova este printre statele care utilizează în principal numerarul. Egiptul, Kazahstanul, Bulgaria și Ucraina se numără și ele printre primele cinci țări de pe listă, având în vedere că numerarul acoperă între 55% și 63% din tranzacții.

Prin contrast, în Norvegia, numai 3% din plăți se efectuează în numerar, după cum reiese din studiul celor de la Merchant Machine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduri #plati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.