Moldoveanca din fruntea gigantului telefoniei mobile din România a adus venituri de 380 mil. euro

29 Iul. 2022, 10:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2022, 10:54 // Actual //  bani.md

Orange, liderul pieţei de telecom din România şi una dintre cele mai mari companii , cu venituri aşteptate să ajungă la aproape 2 mld. euro în acest an şi peste 13 milioane de clienţi pentru servicii fixe şi mobile, odată cu achiziţia pachetului majoritar de acţiuni al fostului monopol din telefonia fixă Romtelecom, a avertizat că abilitatea industriei de comunicaţii de a creşte şi de a face faţă provocărilor sunt „puternic încercate”.

„Suntem la mijlocul lui 2022, iar contextul geo-politic şi economic global incert au transformat profund zona de business, dinamismul şi rezilienţa specifice industriei noastre fiind puternic încercate”, a declarat Liudmila Climoc, CEO al Orange România.

Grupul Orange a raportat pentru al doilea trimestru venituri de 381 mil. euro, şi pentru primul semestru venituri de 766 mil. euro, fără a preciza şi care este evoluţia în raport cu anul precedent. Compania de comunicaţii a precizat doar că un indicator cheie – veniturile din servicii – adică încasările din vânzarea de servicii de bază – comunicaţii fixe şi mobile, net, servicii TV – se află în scădere la nivel de piaţă pe fondul unor decizii de reglementare, mai exact reducerea tarifelor de terminare ale apelurilor. „Dinamica pieţei în T2 2022 este caracterizată de creşterea vânzărilor de echipamente, în pofida contextului global nefavorabil ce a condus către stocuri scăzute, dar şi de diminuarea veniturilor din servicii, provocate de scăderea ratelor de terminaţie”, a comunicat Orange.

Ludmila Climoc care a fost numită în fruntea companiei Orange România în anul 2016. Anterior dânsa fusese șefa grupului Orange Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!