Moldoveanca din fruntea gigantului telefoniei mobile din România a adus venituri de 380 mil. euro

Orange, liderul pieţei de telecom din România şi una dintre cele mai mari companii , cu venituri aşteptate să ajungă la aproape 2 mld. euro în acest an şi peste 13 milioane de clienţi pentru servicii fixe şi mobile, odată cu achiziţia pachetului majoritar de acţiuni al fostului monopol din telefonia fixă Romtelecom, a avertizat că abilitatea industriei de comunicaţii de a creşte şi de a face faţă provocărilor sunt „puternic încercate”.

„Suntem la mijlocul lui 2022, iar contextul geo-politic şi economic global incert au transformat profund zona de business, dinamismul şi rezilienţa specifice industriei noastre fiind puternic încercate”, a declarat Liudmila Climoc, CEO al Orange România.

Grupul Orange a raportat pentru al doilea trimestru venituri de 381 mil. euro, şi pentru primul semestru venituri de 766 mil. euro, fără a preciza şi care este evoluţia în raport cu anul precedent. Compania de comunicaţii a precizat doar că un indicator cheie – veniturile din servicii – adică încasările din vânzarea de servicii de bază – comunicaţii fixe şi mobile, net, servicii TV – se află în scădere la nivel de piaţă pe fondul unor decizii de reglementare, mai exact reducerea tarifelor de terminare ale apelurilor. „Dinamica pieţei în T2 2022 este caracterizată de creşterea vânzărilor de echipamente, în pofida contextului global nefavorabil ce a condus către stocuri scăzute, dar şi de diminuarea veniturilor din servicii, provocate de scăderea ratelor de terminaţie”, a comunicat Orange.

Ludmila Climoc care a fost numită în fruntea companiei Orange România în anul 2016. Anterior dânsa fusese șefa grupului Orange Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#telefonie #orange #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.