Moldoveanca din fruntea gigantului telefoniei mobile din România a adus venituri de 380 mil. euro

29 Iul. 2022, 10:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2022, 10:54 // Actual //  bani.md

Orange, liderul pieţei de telecom din România şi una dintre cele mai mari companii , cu venituri aşteptate să ajungă la aproape 2 mld. euro în acest an şi peste 13 milioane de clienţi pentru servicii fixe şi mobile, odată cu achiziţia pachetului majoritar de acţiuni al fostului monopol din telefonia fixă Romtelecom, a avertizat că abilitatea industriei de comunicaţii de a creşte şi de a face faţă provocărilor sunt „puternic încercate”.

„Suntem la mijlocul lui 2022, iar contextul geo-politic şi economic global incert au transformat profund zona de business, dinamismul şi rezilienţa specifice industriei noastre fiind puternic încercate”, a declarat Liudmila Climoc, CEO al Orange România.

Grupul Orange a raportat pentru al doilea trimestru venituri de 381 mil. euro, şi pentru primul semestru venituri de 766 mil. euro, fără a preciza şi care este evoluţia în raport cu anul precedent. Compania de comunicaţii a precizat doar că un indicator cheie – veniturile din servicii – adică încasările din vânzarea de servicii de bază – comunicaţii fixe şi mobile, net, servicii TV – se află în scădere la nivel de piaţă pe fondul unor decizii de reglementare, mai exact reducerea tarifelor de terminare ale apelurilor. „Dinamica pieţei în T2 2022 este caracterizată de creşterea vânzărilor de echipamente, în pofida contextului global nefavorabil ce a condus către stocuri scăzute, dar şi de diminuarea veniturilor din servicii, provocate de scăderea ratelor de terminaţie”, a comunicat Orange.

Ludmila Climoc care a fost numită în fruntea companiei Orange România în anul 2016. Anterior dânsa fusese șefa grupului Orange Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!