Moldovenii prind din nou gustul traiului pe datorie! Doar într-o lună s-au împrumutat cu 4,5 miliarde de lei

Volumul creditelor noi acordate în luna februarie 2024 a atins 4,5 miliarde de lei, indicând o creștere impresionantă de 23,4% față de luna ianuarie 2024. Creditele în moneda națională au dominat piața, reprezentând 76,6% din totalul creditelor și înregistrând o creștere de 29,3%, conforma datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Analizând termenele de acordare, creditele cu durate între 2 și 5 ani au fost cele mai căutate, constituind 51,7% din totalul creditelor acordate. Segmentul creditelor acordate persoanelor juridice a reprezentat 32,6% din totalul creditelor.

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a înregistrat o scădere de 0,34 puncte procentuale, ajungând la 9,63%, în timp ce rata medie la creditele în valută a scăzut cu 0,25 puncte procentuale, situându-se la 6,34%.

Persoanele fizice au înregistrat o creștere de 28,7% în contractarea de credite în februarie 2024, cu o majoritate de 65,6% acordate pentru consum. Creditele imobiliare au reprezentat 33,9% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice, predominant în moneda națională.

În ceea ce privește solicitările de credite ale persoanelor juridice, acestea au crescut cu 26,9% în moneda națională și cu 4,6% în valută, cu un volum semnificativ de 63,3% acordat de societățile comerciale nefinanciare.

Rata medie la creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională a scăzut cu 0,08 puncte procentuale, atingând 9,18%, în timp ce rata medie la creditele în valută a înregistrat o scădere de 0,27 puncte procentuale, situându-se la 6,32%.

Aceste date reflectă o dinamică semnificativă în sectorul creditării din Moldova în luna februarie 2024, evidențiind atât tendințele de creștere ale cererii, cât și ajustările înregistrate în rata dobânzilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobanda #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.