Moldovenii prind din nou gustul traiului pe datorie! Doar într-o lună s-au împrumutat cu 4,5 miliarde de lei

Volumul creditelor noi acordate în luna februarie 2024 a atins 4,5 miliarde de lei, indicând o creștere impresionantă de 23,4% față de luna ianuarie 2024. Creditele în moneda națională au dominat piața, reprezentând 76,6% din totalul creditelor și înregistrând o creștere de 29,3%, conforma datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Analizând termenele de acordare, creditele cu durate între 2 și 5 ani au fost cele mai căutate, constituind 51,7% din totalul creditelor acordate. Segmentul creditelor acordate persoanelor juridice a reprezentat 32,6% din totalul creditelor.

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a înregistrat o scădere de 0,34 puncte procentuale, ajungând la 9,63%, în timp ce rata medie la creditele în valută a scăzut cu 0,25 puncte procentuale, situându-se la 6,34%.

Persoanele fizice au înregistrat o creștere de 28,7% în contractarea de credite în februarie 2024, cu o majoritate de 65,6% acordate pentru consum. Creditele imobiliare au reprezentat 33,9% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice, predominant în moneda națională.

În ceea ce privește solicitările de credite ale persoanelor juridice, acestea au crescut cu 26,9% în moneda națională și cu 4,6% în valută, cu un volum semnificativ de 63,3% acordat de societățile comerciale nefinanciare.

Rata medie la creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională a scăzut cu 0,08 puncte procentuale, atingând 9,18%, în timp ce rata medie la creditele în valută a înregistrat o scădere de 0,27 puncte procentuale, situându-se la 6,32%.

Aceste date reflectă o dinamică semnificativă în sectorul creditării din Moldova în luna februarie 2024, evidențiind atât tendințele de creștere ale cererii, cât și ajustările înregistrate în rata dobânzilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobanda #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.