Motorina la preț de pandemie! Scade sub 18,50 lei pentru prima dată în trei ani

Pentru prima dată în ultimii trei ani, prețul motorinei standard a ajuns la 18,40 lei/litru, marcând un minim istoric comparabil cu perioada de dinaintea izbucnirii războiului din Ucraina. Această ieftinire vine în contextul unei tendințe globale de scădere a cotațiilor petrolului, dar și pe fondul deprecierii dolarului american în raport cu leul moldovenesc.

Conform noilor tarife stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru perioada 19–22 aprilie 2025, benzina COR 95 se va vinde cu 22,23 lei/litru, cu 8 bani mai puțin decât în perioada precedentă, iar motorina cu 7 bani mai puțin, ajungând la cel mai redus nivel din ianuarie 2022 încoace.

Față de maximele înregistrate la începutul anului, prețul benzinei s-a redus cu 2,56 lei/litru, iar cel al motorinei cu 3,31 lei/litru.

ANRE subliniază că actualele scăderi de prețuri reflectă eficiența mecanismului de plafonare și ajustare zilnică, care permite adaptarea rapidă a tarifelor interne la evoluțiile de pe piața internațională. Astfel, consumatorii achită un preț „corect și transparent”, direct corelat cu realitățile economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iftinire #motorina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.