Munți de cash în conturi. Peste două treimi din depozite vin din business

Depozitele bancare au crescut puternic la începutul anului. În luna ianuarie 2026, depozitele noi atrase în Republica Moldova au constituit 24 746 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Cea mai mare parte a banilor a provenit de la mediul de afaceri, care a asigurat 68,2% din total, în timp ce persoanele fizice au contribuit cu 31,8%.

În sectorul corporativ, companiile au preferat în mod covârșitor depozitele la vedere. Acestea au fost plasate în lei la o rată medie de 2,34%, în volum de 13 033 milioane lei, iar în valută la 0,93%, însumând 3 295 milioane lei. Depozitele la termen ale mediului de afaceri au fost mult mai reduse, fiind constituite în lei la o dobândă medie de 3,77%, în volum de 443 milioane lei, și în valută la 2,04%, în volum de 117 milioane lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au fost remunerate modest, cu o rată medie de 0,88% în lei, pentru un volum de 4 802 milioane lei, și de 0,91% în valută, pentru 57 milioane lei. În schimb, depozitele la termen au oferit randamente mai atractive. Persoanele fizice au constituit depozite la termen în lei la o dobândă medie de 5,37%, în volum de 2 168 milioane lei, iar în valută la 1,31%, însumând 829 milioane lei.

Structura pe maturități arată că, în cazul depozitelor la termen în lei ale populației, cele mai mari sume au fost plasate pe intervale de 6–12 luni și 2–5 ani, cu rate în jur de 5–6%. În valută, preferința s-a concentrat pe maturități de până la 6 luni și pe segmentul 2–5 ani, însă la dobânzi considerabil mai mici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #economii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.