Nemțoaicele câștigă cu 18% mai puțin decât bărbații, iar diferența de salarizare între femei și bărbați persistă

Femeile din Germania au câștigat în medie cu 18% mai puțin decât bărbații anul trecut, în mare parte din cauza unei scăderi a veniturilor după ce au făcut copii și au acceptat să lucreze cu jumătate de normă, a anunțat joi Oficiul Federal de Statistică, scrie Reuters.

Datele arată că diferența de remunerare între femei și bărbați în cea mai mare economie europeană a rămas neschimbată din 2020. Aceasta este în scădere de la 23% când au început înregistrările acestor date în anul 2006.

Pe o bază ajustată, diferența de remunerare între femei și bărbați pentru 2023 a fost de 6%, a precizat biroul.

Câștigurile femeilor încep să stagneze de la vârsta de 30 de ani, vârsta medie la care femeile au primul copil în Germania, a precizat biroul, în timp ce bărbații continuă să câștige mai mult.

“Acest lucru s-ar putea datora faptului că femeile își întrerup mai frecvent cariera în timpul vieții lor profesionale din motive familiale și lucrează cu jumătate de normă”, a precizat biroul, adăugând că avansarea în carieră și creșterile salariale sunt, prin urmare, mai puțin frecvente.

În medie, femeile au câștigat 20,84 euro pe oră, față de 25,30 euro pentru bărbați. Cu toate acestea, cu 7%, diferența este mult mai mică în fostul Est comunist, față de 19% în vestul Germaniei.

Un studiu publicat miercuri arată că numărul femeilor aflate la conducerea celor mai importante companii germane este în scădere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salariu #femei #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.