Nemțoaicele câștigă cu 18% mai puțin decât bărbații, iar diferența de salarizare între femei și bărbați persistă

Femeile din Germania au câștigat în medie cu 18% mai puțin decât bărbații anul trecut, în mare parte din cauza unei scăderi a veniturilor după ce au făcut copii și au acceptat să lucreze cu jumătate de normă, a anunțat joi Oficiul Federal de Statistică, scrie Reuters.

Datele arată că diferența de remunerare între femei și bărbați în cea mai mare economie europeană a rămas neschimbată din 2020. Aceasta este în scădere de la 23% când au început înregistrările acestor date în anul 2006.

Pe o bază ajustată, diferența de remunerare între femei și bărbați pentru 2023 a fost de 6%, a precizat biroul.

Câștigurile femeilor încep să stagneze de la vârsta de 30 de ani, vârsta medie la care femeile au primul copil în Germania, a precizat biroul, în timp ce bărbații continuă să câștige mai mult.

“Acest lucru s-ar putea datora faptului că femeile își întrerup mai frecvent cariera în timpul vieții lor profesionale din motive familiale și lucrează cu jumătate de normă”, a precizat biroul, adăugând că avansarea în carieră și creșterile salariale sunt, prin urmare, mai puțin frecvente.

În medie, femeile au câștigat 20,84 euro pe oră, față de 25,30 euro pentru bărbați. Cu toate acestea, cu 7%, diferența este mult mai mică în fostul Est comunist, față de 19% în vestul Germaniei.

Un studiu publicat miercuri arată că numărul femeilor aflate la conducerea celor mai importante companii germane este în scădere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salariu #femei #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.