Noi oportunități pentru lansarea și dezvoltarea afacerilor. ODIMM a lansat un nou Program START pentru TINERI

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat un nou Program START pentru TINERI, care oferă facilități extinse în vederea valorificării potențialului antreprenorial al tinerei generații. În cadrul programului tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani, care vor să inițieze sau să dezvolte o afacere, pot beneficia atât de suport consultativ/educațional, cât și de finanțare nerambursabilă sau credit cu porțiune de grant. Evenimentul de lansare a avut loc astăzi, 5 iulie 2022.

Astfel, beneficiarii programul vor putea accesa granturi de până la 200 de mii lei. Finanțarea din partea statului va constitui până la 70% din valoarea proiectului investițional, iar tinerii vor veni cu o contribuție de circa 30%.

Programul este susținut de Guvern pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitate de a fi prelungit, iar pentru implementarea acestuia au fost alocate în anul 2022 resurse financiare în valoare de 20 milioane lei pentru a susține circa 100 de afaceri autohtone.

La conferința de lansare a Programului Start pentru Tineri au participat prim-ministra, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, reprezentanți ai Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă (OGPAE), reprezentanți ai instituțiilor de învățământ superior, Incubatoarelor de afaceri, centre de tineret și organizații non-guvernamentale.

Prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că, și în continuare, Guvernul va încuraja tinerii să-și deschidă afaceri noi, pentru a consolida sectorul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, astfel ca acesta să devină un motor tot mai puternic al economiei naționale. În acest sens, Executivul în comun cu partenerii de dezvoltare, au lansat programe de susținere, printre care și Programul Start pentru Tineri care presupune granturi până la 200 de mii de lei și o linie de creditare cu o parte nerambursabilă de 15%.

„Această asistență este foarte importantă pentru supraviețuirea și dezvoltarea afacerilor. Avem componenta de grant, dar și de credit, pentru că o afacere trebuie susținută inițial, dar și să devină una sustenabilă, să aducă venituri, să poată crește și crea locuri de muncă”, a spus prim-ministra.

Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu a dat asigurări că Guvernul va căuta și alte posibilități pentru a susține și consolida spiritul antreprenorial în rândul tinerilor.

„Prin programul de astăzi, ne dorim să ajutăm tinerii antreprenori, de la start până la export. Acest program este și unul inovator, întrucât testăm un produs nou și anume, creditarea cu dobândă fixă, de 6%, foarte favorabilă în condițiile actuale. Vrem să dezvoltăm în continuare un fond de dezvoltare, care să asigure astfel de instrumente financiare pentru toți agenții economici și astfel să îi protejăm de eventuale riscuri, pe cei care investesc în viitorul țării”, a menționat ministrul.

La rândul său, directorul interimar al ODIMM, Dumitru Pîntea, a menționat că noul program „START pentru TINERI” va avea o importanță deosebită pentru mediul de afaceri din Republica Moldova.

„Programul va contribui la dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și încurajarea lansării afacerilor în zonele rurale prin facilitarea accesului la resurse financiare nerambursabile și resurse creditare, precum și instruire, consultanță și mentorat pe parcursul implementării proiectului investițional. Impactul noului instrument de susținere antreprenorială urmează a fi cuantificat prin atingerea următoarelor obiective: menținerea tinerilor în țară, inclusiv în zonele rurale; îmbunătățirea/dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale tinerilor; sporirea numărului de afaceri cu elemente inovatoare și cu viziune strategică racordată la cadrul de dezvoltare durabilă”, a declarat Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM.

De asemenea, tinerii vor putea accesa credite cu porțiune de grant, combinând finanțarea nerambursabilă cu resurse creditare avantajoase oferite prin intermediul instituțiilor financiare partenere de către Oficiul de Gestionare a Proiectelor de Asistență Externă (OGPAE). Valoarea pachetului financiar va ajunge până la 1,7 milioane lei și va include porțiunea de împrumut rambursabil de 85% și porțiunea de grant de 15%.

Prezentarea beneficiilor mecanismelor de suport antreprenorial, oferite de Programul START pentru Tineri, a fost realizată și prin prisma unor exemple de tineri beneficiari ODIMM, care au reușit să pășească în lumea afacerilor, accesând finanțare nerambursabilă din partea statului.

Statistica internă a ODIMM denotă faptul că 45 la sută din numărul total al beneficiarilor programelor de suport antreprenorial sunt tineri. În perioada 2009 (februarie) – 2022 (mai), ODIMM a implementat Programul „Start pentru Tineri- o afacere durabilă la tine acasă” prin intermediul căruia peste 400 de tineri au accesat finanțare nerambursabilă de până la 180 mii lei, iar peste 1700 de tineri au fost instruiți în domeniul antreprenorial și ghidați în procesul de elaborare a proiectelor investiționale.

#tineri antreprenori #start pentru tineri #odimm #IMM #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.