Noi oportunități pentru lansarea și dezvoltarea afacerilor. ODIMM a lansat un nou Program START pentru TINERI

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat un nou Program START pentru TINERI, care oferă facilități extinse în vederea valorificării potențialului antreprenorial al tinerei generații. În cadrul programului tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani, care vor să inițieze sau să dezvolte o afacere, pot beneficia atât de suport consultativ/educațional, cât și de finanțare nerambursabilă sau credit cu porțiune de grant. Evenimentul de lansare a avut loc astăzi, 5 iulie 2022.

Astfel, beneficiarii programul vor putea accesa granturi de până la 200 de mii lei. Finanțarea din partea statului va constitui până la 70% din valoarea proiectului investițional, iar tinerii vor veni cu o contribuție de circa 30%.

Programul este susținut de Guvern pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitate de a fi prelungit, iar pentru implementarea acestuia au fost alocate în anul 2022 resurse financiare în valoare de 20 milioane lei pentru a susține circa 100 de afaceri autohtone.

La conferința de lansare a Programului Start pentru Tineri au participat prim-ministra, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, reprezentanți ai Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă (OGPAE), reprezentanți ai instituțiilor de învățământ superior, Incubatoarelor de afaceri, centre de tineret și organizații non-guvernamentale.

Prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că, și în continuare, Guvernul va încuraja tinerii să-și deschidă afaceri noi, pentru a consolida sectorul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, astfel ca acesta să devină un motor tot mai puternic al economiei naționale. În acest sens, Executivul în comun cu partenerii de dezvoltare, au lansat programe de susținere, printre care și Programul Start pentru Tineri care presupune granturi până la 200 de mii de lei și o linie de creditare cu o parte nerambursabilă de 15%.

„Această asistență este foarte importantă pentru supraviețuirea și dezvoltarea afacerilor. Avem componenta de grant, dar și de credit, pentru că o afacere trebuie susținută inițial, dar și să devină una sustenabilă, să aducă venituri, să poată crește și crea locuri de muncă”, a spus prim-ministra.

Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu a dat asigurări că Guvernul va căuta și alte posibilități pentru a susține și consolida spiritul antreprenorial în rândul tinerilor.

„Prin programul de astăzi, ne dorim să ajutăm tinerii antreprenori, de la start până la export. Acest program este și unul inovator, întrucât testăm un produs nou și anume, creditarea cu dobândă fixă, de 6%, foarte favorabilă în condițiile actuale. Vrem să dezvoltăm în continuare un fond de dezvoltare, care să asigure astfel de instrumente financiare pentru toți agenții economici și astfel să îi protejăm de eventuale riscuri, pe cei care investesc în viitorul țării”, a menționat ministrul.

La rândul său, directorul interimar al ODIMM, Dumitru Pîntea, a menționat că noul program „START pentru TINERI” va avea o importanță deosebită pentru mediul de afaceri din Republica Moldova.

„Programul va contribui la dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și încurajarea lansării afacerilor în zonele rurale prin facilitarea accesului la resurse financiare nerambursabile și resurse creditare, precum și instruire, consultanță și mentorat pe parcursul implementării proiectului investițional. Impactul noului instrument de susținere antreprenorială urmează a fi cuantificat prin atingerea următoarelor obiective: menținerea tinerilor în țară, inclusiv în zonele rurale; îmbunătățirea/dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale tinerilor; sporirea numărului de afaceri cu elemente inovatoare și cu viziune strategică racordată la cadrul de dezvoltare durabilă”, a declarat Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM.

De asemenea, tinerii vor putea accesa credite cu porțiune de grant, combinând finanțarea nerambursabilă cu resurse creditare avantajoase oferite prin intermediul instituțiilor financiare partenere de către Oficiul de Gestionare a Proiectelor de Asistență Externă (OGPAE). Valoarea pachetului financiar va ajunge până la 1,7 milioane lei și va include porțiunea de împrumut rambursabil de 85% și porțiunea de grant de 15%.

Prezentarea beneficiilor mecanismelor de suport antreprenorial, oferite de Programul START pentru Tineri, a fost realizată și prin prisma unor exemple de tineri beneficiari ODIMM, care au reușit să pășească în lumea afacerilor, accesând finanțare nerambursabilă din partea statului.

Statistica internă a ODIMM denotă faptul că 45 la sută din numărul total al beneficiarilor programelor de suport antreprenorial sunt tineri. În perioada 2009 (februarie) – 2022 (mai), ODIMM a implementat Programul „Start pentru Tineri- o afacere durabilă la tine acasă” prin intermediul căruia peste 400 de tineri au accesat finanțare nerambursabilă de până la 180 mii lei, iar peste 1700 de tineri au fost instruiți în domeniul antreprenorial și ghidați în procesul de elaborare a proiectelor investiționale.

#tineri antreprenori #start pentru tineri #odimm #IMM #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.

#Cereale #export #Ucraina