Noile prețuri la produsele petroliere! Maia Sandu explică scumpirile. O soluție cu care ar putea să vină Guvernul

Numărul scumpirilor din ultima vreme la produsele petroliere s-a cam pierdut. Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit noile prețuri pentru ziua de marți, 14 septembrie curent. Astfel, la stațiile de benzinării din țară, șoferii vor vedea că benzina costă mai mult cu 5 bani față de acum o zi. Și deși motorina a rămas la același preț, gazul lichefiat s-a scumpit cu 20 de bani. Președinta țării, Maia Sandu, a comentat situația aseară, scrie Realitatea.md.

Deci, benzina va costa 20,83 lei per litru, iar gazul lichefiat – 12,79 lei, la fel, per litru.

Conducerea ANRE a explicat anterior că scumpirile au loc într-un context global. Aceeași versiune este susținută și de Maia Sandu. Șefa statului este de părere că scumpirea carburanților pe piața internă este cauzată de majorările care se produc la nivel mondial, iar una dintre soluțiile la care poate recurge Guvernul este să mărească veniturile cetățenilor.

„Atunci când vorbim de carburanți, s-a încercat prin această lege (n.r. care permite Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să stabilească prețurile de plafon) parțial să se rezolve, dar este și creșterea prețurilor la nivel mondial”, a explicat președinta la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Întrebată dacă urmează să ne așteptăm la scumpirea gazului, a adăugat că:

„Acest lucru trebuie să ni-l spună „Moldovagaz”, pentru că nu președintele țării negociază. Legea spune că „Moldovagaz” este instituția responsabilă. Sunt relații contractuale între două instituții și așteptăm să vedem care este aranjamentul… Există un preț de piață și o formulă deja stabilită”.

#eplicatii #scumpiri #Maia Sandu #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.