Nord Stream-ul rușilor va rugini în Marea Baltică. Firma elvețiană care îl gestionează și-a declarat insolvența

01 Mart. 2022, 20:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mart. 2022, 20:54 // Actual //  bani.md

Societatea Nord Stream 2 AG, o firmă cu sediul în cantonul elveţian Zug, s-a declarat în insolvenţă iar cei 106 angajaţi ai săi au fost concediaţi, a declarat marţi responsabilul economic cantonal Silvia Thalmann-Gut, informează AFP, citată de Agerpres.

„Am fost informaţi astăzi (marţi) că această societatea nu mai poate funcţiona… a fost nevoită să se declare în insolvenţă iar angajaţii au primit înştiinţarea de concediere”, a explicat Silvia Thalmann-Gut pentru postul public de televiziune SRF. Societatea nu a putut pune în practică un plan social „pentru că este insolvabilă”, a precizat responsabilul cantonal.

Nord Stream 2 AG este compania care a gestionează gazoductul Nord Stream 2 şi săptămâna trecută a fost sancţionată de SUA, după ce Rusia a recunoscut independenţa celor două provincii separatiste din estul Ucrainei.

Nord Stream 2 AG este înregistrată în Elveţia dar este deţinută de grupul energetic rus Gazprom. Gigantul rus a plătit jumătate din costurile construirii conductei Nord Stream 2, estimate la 11 miliarde de dolari, iar cealaltă jumătate de partenerii din acest proiect: Shell, OMV, Engie, Uniper şi Wintershall DEA.
După invadarea Ucrainei de către Rusia mai multe companii importante, inclusiv o serie de mari companii petroliere, au anunţat că îşi vor vinde operaţiunile din Rusia. Printre aceste companii se numără şi Shell care a anunţat că nu va mai fi implicată în Nord Stream 2.

La începutul lunii septembrie 2021, grupul rus Gazprom a anunţat finalizarea lucrărilor de construcţie la gazoductul Nord Stream 2, care este compus din două linii separate ce pot transporta anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Germania, o cantitate suficientă pentru aprovizionarea a 26 de milioane de gospodării. Ulterior, prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu aşa-numitul „gaz tehnic”, în aşteptarea aprobărilor necesare din partea autorităţilor germane pentru a putea începe să vândă gaze naturale Europei.

Însă, săptămâna trecută, autorităţile germane au suspendat procedurile de autorizare a gazoductului Nord Stream 2, un proiect de 11 miliarde de dolari care ar fi urmat să dubleze livrările de gaze naturale ruseşti în Germania, tot ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina.

Autorizaţia eliberată de autorităţile germane este una dintre ultimele etape înainte ca gazoductul Nord Stream 2 să poată fi pus în serviciu, având în vedere că lucrările de construcţie s-au terminat. Ulterior, Comisia Europeană urmează să se pronunţe la rândul său asupra autorizării.

 

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 09:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Mart. 2026, 09:31 // Actual //  Ursu Victor

Exporturile Republicii Moldova au crescut după semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană (DCFTA), însă structura exporturilor rămâne concentrată într-un număr limitat de produse, iar economia are încă dificultăți în a trece spre sectoare mai sofisticate. Concluziile apar într-o analiză publicată de Fondul Monetar Internațional în raportul „Selected Issues” dedicat Republicii Moldova.

Potrivit FMI, exporturile Moldovei au crescut cu aproximativ 52% după 2014, iar UE a devenit principalul motor al acestei evoluții. Ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a urcat de la 53% la 67% între 2014 și 2024, ceea ce reflectă o reorientare clară a comerțului către economia europeană.

„Creșterea exporturilor a fost susținută în principal de echipamente de transport, produse alimentare și materii prime, care au generat peste 70% din avansul total al exporturilor în ultimul deceniu. Totuși, în ultimii ani ritmul exporturilor a încetinit, în special din cauza perturbărilor logistice și comerciale generate de războiul din Ucraina”, se arată în documentul FMI.

Analiza FMI arată că structura exporturilor Moldovei se schimbă treptat. Dacă în trecut exporturile erau dominate de fructe, legume și produse textile, în prezent a crescut rolul mașinilor, echipamentelor electrice și componentelor industriale, semn al unei integrări mai profunde în lanțurile de producție europene.

Totuși, economia rămâne vulnerabilă din cauza unei diversificări limitate. Indicatorii analizați de FMI arată că Moldova depinde în continuare de un număr relativ mic de produse și piețe de export, ceea ce o face mai expusă la șocuri externe, fluctuații de preț sau schimbări de cerere.

„Un alt element important este durata relațiilor comerciale. În medie, o relație de export între Moldova și un anumit partener durează aproximativ trei ani, ceea ce indică un nivel ridicat de volatilitate. Relațiile comerciale cu statele UE sunt însă mai stabile decât cele cu alte piețe, datorită cererii mai previzibile și alinierii standardelor comerciale”, mai sune FMI.

FMI constată și că nivelul calitativ al exporturilor moldovenești este încă sub media UE. Unele produse, în special din industria textilă și componentele auto, au reușit să intre în segmente cu valoare mai mare, însă majoritatea exporturilor rămân în zona produselor cu complexitate medie.

Analiza structurii economice arată că Moldova exportă în principal produse agricole și textile, care se află la periferia așa-numitului „spațiu al produselor”, unde se concentrează bunurile mai puțin sofisticate. Produsele cu valoare tehnologică ridicată, precum mașinile sau electronicele, sunt mai puțin reprezentate, ceea ce limitează posibilitățile de diversificare rapidă.

FMI estimează însă că aderarea la Uniunea Europeană ar putea impulsiona semnificativ exporturile Moldovei. Modelele econometrice indică o posibilă creștere de aproximativ 16% a exporturilor după aderare, cu efecte mai puternice în sectoare precum mașini, echipamente electrice și metalurgie, unde integrarea în lanțurile industriale europene este mai rapidă.

Pentru a valorifica aceste oportunități, FMI recomandă accelerarea reformelor structurale, investiții în infrastructura de transport și logistică, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru exportatori și dezvoltarea competențelor tehnice și industriale. De asemenea, atragerea investițiilor străine directe este considerată esențială pentru transferul de tehnologii și creșterea competitivității economiei.

Potrivit FMI, dacă aceste reforme vor continua, Moldova ar putea trece treptat de la o economie bazată pe exporturi agricole și manufacturi simple la una cu produse mai sofisticate și valoare adăugată mai mare, ceea ce ar face creșterea economică mai stabilă și mai rezistentă la șocuri externe.