Nou șef la BEI în Republica Moldova. Ce stă în spatele lui Alberto Carlei

Oficiul Băncii Europene de Investiții din Republica Moldova are un nou șef, este vorba despre Alberto Carlei, a cărui investire a avut loc la începutul anului curent.

Domnul Alberto Carlei este un profesionist cu peste 16 ani de experiență în managementul bancar și al relațiilor dintre clienții corporativi și instituțiile financiare. După experiența din sectorul privat, domnul Carlei s-a alăturat BEI în 2013, iar principalele sale responsabilități au fost evaluarea, structurarea și negocierea finanțărilor pentru proiecte de investiții și împrumuturile către instituții financiare.

„Proiectele implementate în Republica Moldova, cu sprijinul BEI, confirmă deschiderea poporului moldovenesc către suportul UE și dorința acestuia de a se alinia la standardele europene, pentru a-și consolida economia, pentru a crea locuri de muncă și pentru a deveni competitivi pe piața europeană ” a remarcat noul șef BEI în Republica Moldova.

În ultimii cinci ani, finanțarea BEI în Republica Moldova a avut ca rezultat, aproximativ, 37 GWh de căldură produsă din surse regenerabile de energie, 158 km de linii electrice și cabluri de transport modernizate, 2,8 milioane de pasageri beneficiind de conexiuni feroviare îmbunătățite și aproximativ 14.000 de locuri de muncă susținute în IMM-uri.

În conformitate cu prioritățile UE și ale Republicii Moldova, BEI este pregătită să își continue angajamentul în țară. Totodată își propune să sprijine punerea în aplicare a Acordului verde al UE, creșterea eficienței energetice, continuarea finanțării proiectelor de infrastructură strategică și răspunderea la nevoile de digitalizare, sprijinind în același timp IMM-urile care sunt coloana vertebrală a economiei moldovenești și care au fost puternic afectate de COVID -19.

#Alberto Carlei #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.