Nou șef la BEI în Republica Moldova. Ce stă în spatele lui Alberto Carlei

Oficiul Băncii Europene de Investiții din Republica Moldova are un nou șef, este vorba despre Alberto Carlei, a cărui investire a avut loc la începutul anului curent.

Domnul Alberto Carlei este un profesionist cu peste 16 ani de experiență în managementul bancar și al relațiilor dintre clienții corporativi și instituțiile financiare. După experiența din sectorul privat, domnul Carlei s-a alăturat BEI în 2013, iar principalele sale responsabilități au fost evaluarea, structurarea și negocierea finanțărilor pentru proiecte de investiții și împrumuturile către instituții financiare.

„Proiectele implementate în Republica Moldova, cu sprijinul BEI, confirmă deschiderea poporului moldovenesc către suportul UE și dorința acestuia de a se alinia la standardele europene, pentru a-și consolida economia, pentru a crea locuri de muncă și pentru a deveni competitivi pe piața europeană ” a remarcat noul șef BEI în Republica Moldova.

În ultimii cinci ani, finanțarea BEI în Republica Moldova a avut ca rezultat, aproximativ, 37 GWh de căldură produsă din surse regenerabile de energie, 158 km de linii electrice și cabluri de transport modernizate, 2,8 milioane de pasageri beneficiind de conexiuni feroviare îmbunătățite și aproximativ 14.000 de locuri de muncă susținute în IMM-uri.

În conformitate cu prioritățile UE și ale Republicii Moldova, BEI este pregătită să își continue angajamentul în țară. Totodată își propune să sprijine punerea în aplicare a Acordului verde al UE, creșterea eficienței energetice, continuarea finanțării proiectelor de infrastructură strategică și răspunderea la nevoile de digitalizare, sprijinind în același timp IMM-urile care sunt coloana vertebrală a economiei moldovenești și care au fost puternic afectate de COVID -19.

#Alberto Carlei #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a răspuns întrebărilor BANI.MD cu privire la licitația pentru noile centrale de cogenerare ale Termoelectrica (PIESACET-2), în contextul diferenței de peste 36 milioane euro dintre prețul estimat (81 mil. euro) și ofertele rămase în cursă (111,5–114 mil. euro). Instituția precizează că evaluarea ofertelor este în derulare „strict în conformitate cu Regulamentul de achiziții al Băncii Mondiale”, iar rezultatele vor fi publicate de UCIPE imediat ce vor fi disponibile.

Ministerul afirmă că, având în vedere că proiectul este finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale, toate etapele – inclusiv verificarea tehnică și financiară, analiza eventualelor contestații și validarea concluziilor – se desfășoară sub mecanismele standard de control ale finanțatorului. În acest stadiu, diferența de preț „constituie o etapă procedurală ce necesită analiză detaliată”, iar orice ajustare a structurii proiectului sau a bugetului „se va face cu acordul și sub monitorizarea Băncii Mondiale”, ceea ce, potrivit ministerului, garantează utilizarea adecvată a fondurilor.

Referitor la solicitarea unei expertize independente pentru a verifica dacă ofertele sunt fundamentate sau umflate artificial, Ministerul Energiei arată că evaluarea este realizată de Comisia de Evaluare desemnată, conform regulilor Băncii Mondiale, „care reprezintă forma standard de expertiză aplicată tuturor proiectelor finanțate din împrumuturile sale”.

La întrebarea de ce procedura nu a fost suspendată, în condițiile în care statul „nu-și poate permite” prețurile ofertate, instituția explică faptul că procesul se desfășoară exclusiv după regulile finanțatorului: suspendarea, relansarea ori ajustarea licitației „pot fi decise doar cu acordul Băncii Mondiale”. În prezent, Raportul combinat de evaluare se află la examinare și aprobare; după validarea sa, vor fi analizate opțiunile pentru a asigura continuitatea și finalizarea eficientă a proiectului PIESACET-2.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.