Nou șef la BEI în Republica Moldova. Ce stă în spatele lui Alberto Carlei

Oficiul Băncii Europene de Investiții din Republica Moldova are un nou șef, este vorba despre Alberto Carlei, a cărui investire a avut loc la începutul anului curent.

Domnul Alberto Carlei este un profesionist cu peste 16 ani de experiență în managementul bancar și al relațiilor dintre clienții corporativi și instituțiile financiare. După experiența din sectorul privat, domnul Carlei s-a alăturat BEI în 2013, iar principalele sale responsabilități au fost evaluarea, structurarea și negocierea finanțărilor pentru proiecte de investiții și împrumuturile către instituții financiare.

„Proiectele implementate în Republica Moldova, cu sprijinul BEI, confirmă deschiderea poporului moldovenesc către suportul UE și dorința acestuia de a se alinia la standardele europene, pentru a-și consolida economia, pentru a crea locuri de muncă și pentru a deveni competitivi pe piața europeană ” a remarcat noul șef BEI în Republica Moldova.

În ultimii cinci ani, finanțarea BEI în Republica Moldova a avut ca rezultat, aproximativ, 37 GWh de căldură produsă din surse regenerabile de energie, 158 km de linii electrice și cabluri de transport modernizate, 2,8 milioane de pasageri beneficiind de conexiuni feroviare îmbunătățite și aproximativ 14.000 de locuri de muncă susținute în IMM-uri.

În conformitate cu prioritățile UE și ale Republicii Moldova, BEI este pregătită să își continue angajamentul în țară. Totodată își propune să sprijine punerea în aplicare a Acordului verde al UE, creșterea eficienței energetice, continuarea finanțării proiectelor de infrastructură strategică și răspunderea la nevoile de digitalizare, sprijinind în același timp IMM-urile care sunt coloana vertebrală a economiei moldovenești și care au fost puternic afectate de COVID -19.

#Alberto Carlei #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.