Noua doctrină navală a lui Putin: Statele Unite principala ameninţare pentru Rusia

Preşedintele Vladimir Putin a semnat duminică o nouă doctrină navală ce prezintă Statele Unite ca principal rival al Rusiei şi stabileşte ambiţiile maritime globale ale Rusiei pentru zone cruciale precum Arctica şi în Marea Neagră, relatează Reuters.

Exprimându-se de Ziua Flotei Militare ruse în fosta capitală imperială Sankt Petersburg, fondată de ţarul Petru cel Mare, Putin l-a lăudat pe Petru pentru că a făcut din Rusia o mare putere maritimă şi a crescut poziţia globală a statului rus.

După ce a inspectat marina, Putin a ţinut un scurt discurs în care a promis livrarea a ceea ce el a prezentat drept rachete de croazieră hipersonice unice Zircon, avertizând că Rusia are puterea militară de a învinge orice potenţial agresor.

Cu puţin timp înainte de discurs, el a semnat o nouă doctrină navală, de 55 de pagini, care stabileşte obiectivele strategice generale ale marinei ruse, inclusiv ambiţiile sale de „mare putere maritimă” care se extind asupra întregii lumi.

Principala ameninţare la adresa Rusiei, spune doctrina, este „politica strategică a Statelor Unite de a domina oceanele lumii” şi apropierea alianţei militare NATO de graniţele Rusiei.

Rusia îşi poate folosi forţa militară în mod corespunzător situaţiei în oceanele lumii când alte puteri „soft”, precum instrumente diplomatice şi economice, vor fi epuizate, declară doctrina.

Putin nu a menţionat conflictul din Ucraina în timpul discursului său, dar doctrina militară prevede o „cuprinzătoare întărire a poziţiei geopolitice a Rusiei” în Marea Neagră şi Marea Azov, notează Reuters.

Ea stabileşte de asemenea Oceanul Arctic, despre care Statele Unite au declarat în mod repetat că Rusia încearcă să îl militarizeze, ca zonă de o importanţă deosebită pentru Rusia.

Vastul litoral al Rusiei de 37.650 km, care se întinde de la Marea Japoniei până la Marea Albă, include de asemenea Marea Neagră şi Marea Caspică.

Putin a mai declarat că livrarea rachetelor de croazieră hipersonice Zircon către fregata Amiral Gorşkov va începe în câteva luni. Locaţia desfăşurării lor va depinde de interesele Rusiei, a spus el.

„Lucrul cheie aici este capabilitatea marinei ruse (…). Să fie capabilă să răspundă cu viteza fulgerului tuturor celor care hotărăsc să ne încalce suveranitatea şi libertatea”, a declarat el.

Armele hipersonice pot zbura cu o viteză de nouă ori mai mare decât cea a sunetului şi Rusia a efectuat anul trecut teste de lansare a rachetelor Zircon de pe nave de război şi submarine.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#doctrina #Putin #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.