NY Times: Statele Unite au construit un adevărat pod aerian, aprovizionând Ucraina cu armament prin Polonia și România

The New York Times, citat de bizday.ro vorbește despre aprovizionarea cu armament a Ucrainei ca fiind o cursă contra cronometru care amintește de podul aerian din timpul blocadei Berlinului (1948). De data aceasta aprovizionarea se face prin Polonia și România, de unde armamentul este transportat pe cale terestră în Polonia.

“În mai puțin de o săptămână, SUA și NATO au trimis peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, după ce au fost anterior descărcate în aceste două țări din avioane militare de marfă gigantice. Până acum, forțele ruse au fost prea ocupate în alte părți ale Ucrainei ca să mai poată ținti liniile de aprovizionare cu armament, dar probabil asta nu va dura”.

Potrivit cotidianului american, acestea sunt doar cele mai vizibile contribuții. Ascunse în baze militare din Europa de Est, forțele US Cyber Command, contracarează atacurile cibernetice și comunicațiile digitale ale Rusiei. Este greu de spus care este însă măsura succesului acestora.

În Washington și în Germania, serviciile de informații coroborează fotografiile obținute din satelit cu interceptările electronice ale comunicațiilor unităților militare rusești, pentru a putea transmite rapid informații militarilor ucraineni.

SUA caută modalități să livreze avioane Ucrainei

Potrivit NY Times, SUA caută o modalitate prin care Polonia să transfere în Ucraina o flotă de avioane de luptă MIG-29 de fabricație sovietică. Înțelegerea este condiționată de a oferi Poloniei la schimb avioane F-16, o operațiune complicată de faptul că SUA au promis o parte dintre aceste avioane Taiwanului, unde Statele Unite au interese strategice mai mari.

Liderii polonezi au negat un astfel de acord și nu este clar cum ar putea ajunge aceste avioane de vânătoare în Ucraina, fără ca acestea să fie doborâte de aviația rusă. De altfel, un avertisment destul de ambiguu a fost transmis duminică de Ministerul rus al Apărării, care, menționând România, a spus că statele care ar permite aviației ucrainene să opereze de pe aeroporturile lor ar fi considerate beligerante. NY Times observă că în comunicatul respectiv se spune că “orice utilizare ulterioară împotriva forțelor armate ruse a unor avioane plecate de la baze din alte țări poate fi considerată ca implicarea acestor state în conflictul armat”.

Pentagonul apreciază că forțele armate ucrainene folosesc extrem de eficient echipamentele furnizate de țările NATO, iar rușii sunt și ei surprinși de modul în care acestea au încetinit avansarea armatei lor în Ucraina.

Războiul cibernetic abia a început

Dar deși acest război are toate elementele unui clasic, războiul cibernetic abia a început. Nu este clar dacă ineficiența atacurilor cibernetice rusești este cauzată de faptul că americanii s-au preocupat de întărirea răspunsului cibernetic al Ucrainei, după atacurile rusești asupra rețelei lor electrice din 2015 și 2016, sau pur și simplu rușii încă păstrează arme cibernetice în rezervă.

Potrivit The NY Times, deși operațiunile cibernetice sunt ținute în cel mai mare secret, este clar că acestea au țintit activitățile GRU (serviciul de spionaj militar al Rusiei), pentru a încerca să le neutralizeze activitatea. Din punct de vedere juridic, este greu de spus dacă pe “acest teritoriu nou, SUA sunt în cobeligeranță. Prin interpretarea legilor americane privind conflictele cibernetice, SUA pot întrerupe temporar capacitățile rușilor de răspuns cibernetic fără a se considera că au comis un act de război. Dar o întrerupere permanentă este mai problematică. După cum recunosc experții, atunci când un sistem rusesc se prăbușește, unitățile ruse nu știu dacă este temporar sau permanent, sau dacă Statele Unite sunt responsabile”.

Și împărtățirea informațiilor secrete cu ucrainenii este periculoasă, mai arată cotidianul american. Oficialii SUA sunt convinși că armata și agențiile de informații ale Ucrainei sunt penetrate de spionajul rusesc, așa că au grijă să nu distribuie informații brute care ar dezvălui surse. În plus, SUA încearcă să nu ofere Rusiei posibilitatea de acuza că SUA sau NATO s-au angajat împotriva sa.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au continuat să crească la începutul anului 2026 și au depășit pragul de 5,11 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

La data de 16 ianuarie 2026, activele oficiale de rezervă au constituit 5,113 miliarde euro, în creștere față de 9 ianuarie 2026, când acestea se situau la 5,104 miliarde euro, și față de 2 ianuarie 2026, când nivelul rezervelor era de 5,097 miliarde euro.

Comparativ, la 31 decembrie 2025, rezervele valutare se cifrau la 5,104 miliarde euro, iar pe parcursul lunii decembrie 2025 acestea au oscilat între 5,087 miliarde euro (26 decembrie) și 5,090 miliarde euro (19 decembrie).

Structura rezervelor arată că cea mai mare pondere revine rezervelor valutare în valută convertibilă, care la 16 ianuarie 2026 au însumat 5,095 miliarde euro. Din această sumă, aproximativ 4,52 miliarde euro au fost plasate în valori mobiliare, iar circa 579 milioane euro reprezentau disponibilități și plasări la termen, majoritatea acestora fiind deținute la alte bănci centrale, Banca Reglementelor Internaționale și Fondul Monetar Internațional.

Poziția de rezervă la FMI s-a menținut la un nivel modest, de circa 5,9 milioane euro, în timp ce deținerile de aur monetar au ajuns la 9,46 milioane euro, în creștere față de finalul anului 2025. De asemenea, valoarea drepturilor speciale de tragere (DST) a urcat la început de 2026, până la 9,2 milioane euro, de la niveluri sub 2 milioane euro înregistrate la sfârșitul anului trecut.