NY Times: Statele Unite au construit un adevărat pod aerian, aprovizionând Ucraina cu armament prin Polonia și România

The New York Times, citat de bizday.ro vorbește despre aprovizionarea cu armament a Ucrainei ca fiind o cursă contra cronometru care amintește de podul aerian din timpul blocadei Berlinului (1948). De data aceasta aprovizionarea se face prin Polonia și România, de unde armamentul este transportat pe cale terestră în Polonia.

“În mai puțin de o săptămână, SUA și NATO au trimis peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, după ce au fost anterior descărcate în aceste două țări din avioane militare de marfă gigantice. Până acum, forțele ruse au fost prea ocupate în alte părți ale Ucrainei ca să mai poată ținti liniile de aprovizionare cu armament, dar probabil asta nu va dura”.

Potrivit cotidianului american, acestea sunt doar cele mai vizibile contribuții. Ascunse în baze militare din Europa de Est, forțele US Cyber Command, contracarează atacurile cibernetice și comunicațiile digitale ale Rusiei. Este greu de spus care este însă măsura succesului acestora.

În Washington și în Germania, serviciile de informații coroborează fotografiile obținute din satelit cu interceptările electronice ale comunicațiilor unităților militare rusești, pentru a putea transmite rapid informații militarilor ucraineni.

SUA caută modalități să livreze avioane Ucrainei

Potrivit NY Times, SUA caută o modalitate prin care Polonia să transfere în Ucraina o flotă de avioane de luptă MIG-29 de fabricație sovietică. Înțelegerea este condiționată de a oferi Poloniei la schimb avioane F-16, o operațiune complicată de faptul că SUA au promis o parte dintre aceste avioane Taiwanului, unde Statele Unite au interese strategice mai mari.

Liderii polonezi au negat un astfel de acord și nu este clar cum ar putea ajunge aceste avioane de vânătoare în Ucraina, fără ca acestea să fie doborâte de aviația rusă. De altfel, un avertisment destul de ambiguu a fost transmis duminică de Ministerul rus al Apărării, care, menționând România, a spus că statele care ar permite aviației ucrainene să opereze de pe aeroporturile lor ar fi considerate beligerante. NY Times observă că în comunicatul respectiv se spune că “orice utilizare ulterioară împotriva forțelor armate ruse a unor avioane plecate de la baze din alte țări poate fi considerată ca implicarea acestor state în conflictul armat”.

Pentagonul apreciază că forțele armate ucrainene folosesc extrem de eficient echipamentele furnizate de țările NATO, iar rușii sunt și ei surprinși de modul în care acestea au încetinit avansarea armatei lor în Ucraina.

Războiul cibernetic abia a început

Dar deși acest război are toate elementele unui clasic, războiul cibernetic abia a început. Nu este clar dacă ineficiența atacurilor cibernetice rusești este cauzată de faptul că americanii s-au preocupat de întărirea răspunsului cibernetic al Ucrainei, după atacurile rusești asupra rețelei lor electrice din 2015 și 2016, sau pur și simplu rușii încă păstrează arme cibernetice în rezervă.

Potrivit The NY Times, deși operațiunile cibernetice sunt ținute în cel mai mare secret, este clar că acestea au țintit activitățile GRU (serviciul de spionaj militar al Rusiei), pentru a încerca să le neutralizeze activitatea. Din punct de vedere juridic, este greu de spus dacă pe “acest teritoriu nou, SUA sunt în cobeligeranță. Prin interpretarea legilor americane privind conflictele cibernetice, SUA pot întrerupe temporar capacitățile rușilor de răspuns cibernetic fără a se considera că au comis un act de război. Dar o întrerupere permanentă este mai problematică. După cum recunosc experții, atunci când un sistem rusesc se prăbușește, unitățile ruse nu știu dacă este temporar sau permanent, sau dacă Statele Unite sunt responsabile”.

Și împărtățirea informațiilor secrete cu ucrainenii este periculoasă, mai arată cotidianul american. Oficialii SUA sunt convinși că armata și agențiile de informații ale Ucrainei sunt penetrate de spionajul rusesc, așa că au grijă să nu distribuie informații brute care ar dezvălui surse. În plus, SUA încearcă să nu ofere Rusiei posibilitatea de acuza că SUA sau NATO s-au angajat împotriva sa.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un declin demografic alarmant, confirmat de cele mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor cu vârsta de 0-17 ani a fost de 494,1 mii, reprezentând doar 20,7% din populația totală.

În 2024, s-au născut 23,6 mii de copii, în scădere cu 2% față de anul precedent. Peste 19% dintre copii s-au născut în afara căsătoriei, cu o pondere mai mare în mediul rural (22,8%) față de urban (14%). Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani, cu diferențe semnificative între rural (25,4 ani) și urban (28,7 ani).

În educația timpurie, la sfârșitul anului 2024 funcționau 1.469 de instituții, majoritatea în mediul rural (76,2%). Numărul copiilor înscriși a fost de 127,2 mii, în scădere cu 1,9% față de 2023, cu o reducere mai pronunțată în mediul rural. Deficitul de locuri în grădinițe rămâne critic: la 100 de locuri revin, în medie, 72 de copii, însă în Chișinău se înregistrează un maxim de 99 copii la 100 de locuri, iar în Leova minimul de 37 copii la 100 de locuri.

În învățământul primar și secundar general, la începutul anului școlar 2024/2025 erau înscriși 335,1 mii de elevi, cu o ușoară creștere față de anul anterior. Băieții predomină în școli, în timp ce fetele sunt mai numeroase în învățământul liceal, unde reprezintă 55,9%.

În 2024, au fost înregistrați 11,8 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, majoritatea integrați în școlile de masă.

În educația extrașcolară, au funcționat 119 școli de muzică și arte, 50 de centre de creație, 8 centre tehnice, 2 centre pentru tinerii turiști și 2 pentru tinerii naturaliști. Totuși, numărul bibliotecilor pentru copii a scăzut cu 6 unități, iar numărul de împrumuturi de cărți a scăzut cu 5,3%.

Pe partea de protecție socială, în 2024 au fost înregistrate 35,9 mii de indemnizații unice la naștere, în creștere cu 14,5% față de anul anterior. Indemnizația medie a fost de 20.000 lei. Indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani a fost primită de 33,8 mii persoane, în scădere cu 13,2%. Pentru îngrijirea copilului până la 2 ani, indemnizația a fost acordată la 64,8 mii de persoane, cu o valoare medie de 1.000 lei.

Un alt semnal de alarmă este situația celor 7,9 mii de copii înregistrați în situații de risc la sfârșitul anului 2024, majoritatea provenind din mediul rural. 51,1% dintre aceștia sunt băieți, iar aproape 11,5% sunt copii cu vârsta sub 2 ani.