Occidentul îşi mobilizează industria de apărare pentru a continua să sprijine Ucraina

Ţările occidentale, care se bazează de şase luni pe arsenalele lor pentru a ajuta Ucraina să respingă forţele ruse, îşi mobilizează acum industria de apărare pentru a-şi reface stocurile de armament şi pentru a continua să susţină Kievul, potrivit AFP.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a anunţat săptămâna trecută organizarea în curând a unei reuniuni speciale a directorilor pentru armament din grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, care numără aproape 50 de ţări.

„Ei vor discuta despre modul în care industriile noastre de apărare vor putea echipa mai bine viitoarele forţe armate ale Ucrainei”, a declarat el presei la finalul celei de-a cincea reuniuni a grupului de contact care a avut loc la baza americană Ramstein din Germania.

Vineri, directorul de armament al Pentagonului, Bill LaPlante, a precizat că reuniunea, prima de acest fel, va avea loc la 28 septembrie la Bruxelles.

Ţările din NATO nu au aceleaşi armamente, dar sunt toate compatibile: muniţiile fabricate într-o ţară pot fi folosite de un sistem produs de o altă ţară.

Conflictul din Ucraina, unde artileria se dovedeşte decisivă, consumă o cantitate impresionantă de proiectile diverse, iar ţările occidentale au oferit arme la normele NATO forţelor ucrainene, mult mai precise decât muniţiile de producţie rusească pe care le aveau până acum acestea în dotare.

Însă aceste donaţii au epuizat arsenalele ţărilor europene, iar UE a anunţat în iulie un sprijin de 500 de milioane de euro pentru doi ani pentru a facilita achiziţiile comune de armamente.

#razboi #sustinere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.