Olaf Scholz salută decizia CPI de emitere a mandatului de arestare pe numele lui Vladimir Putin

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a salutat, sâmbătă, decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

„Curtea Penală Internaţională este instituţia potrivită pentru investigarea crimelor de război. (…) Nu este nimeni mai presus de justiţie şi de lege, iar acest lucru devine clar”, a declarat Olaf Scholz, la Tokyo, în cursul conferinţei de presă organizate sâmbătă alături de premierul Japoniei, Fumio Kishida, conform unui comunicat vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat, vineri, emiterea unui mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru presupusa responsabilitate în crime de război comise în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse. „Astăzi, 17 martie 2023, Camera Preliminară numărul II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare în cazul a două persoane, în contextul crizei din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisar prezidenţial rus pentru Drepturile copiilor, a anunţat instanţa judiciară. Preşedintele Rusiei „este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând cu data de 24 februarie 2022. Există motive rezonabile să credem că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate”, subliniază instanţa judiciară. Mandatele de arestare au fost emise într-un caz care are legătură cu o investigaţie lansată de procurorii Curţii Penale Internaţionale (CPI) la cererea Ucrainei, care acuză Rusia că a deportat forţat mii de copii ucraineni din zonele de conflict.

Rusia a catalogat drept „revoltătoare” şi „nulă” decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin, Moscova amintind că nu recunoaşte jurisdicţia instanţei internaţionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #arest #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, susține că asupra platformei de mesagerie ar putea fi declanșată o campanie coordonată de discreditare, orchestrată prin intermediul presei și al rețelelor sociale. Într-o postare publicată pe canalul său oficial, Durov a prezentat mai multe exemple recente care, în opinia sa, indică o tentativă organizată de a submina încrederea publicului în Telegram.

Primul caz menționat este o știre falsă privind presupusa retragere a Telegram de pe piața rusă. Durov explică faptul că informația a apărut inițial într-o publicație satirică, dar ulterior a fost preluată de canale „serioase” fără a menționa contextul umoristic. „A trebuit chiar să adăugăm etichete de dezmințire sub aceste postări”, a spus el.

Un alt exemplu invocat este controversa legată de presupusa blocare a unor canale OSINT (de informații din surse deschise) din motive politice. Potrivit lui Durov, aceste canale au fost suspendate temporar de algoritmi automați pentru publicarea de date cu caracter personal, dar au fost deblocate rapid. Totuși, unele publicații au continuat să relateze subiectul fără a preciza acest lucru.

Al treilea caz este legat de un „pseudo-investigație” despre presupuse vulnerabilități ale IP-urilor folosite de Telegram. „Deși mai mulți experți independenți au demontat complet afirmațiile tehnice, demontările nu au primit nici pe departe aceeași atenție mediatică”, a subliniat Durov.

În concluzie, el a reiterat că Telegram luptă de peste 12 ani pentru confidențialitatea utilizatorilor și accesul liber la informație – motive pentru care ar deveni adesea ținta unor presiuni mediatice. „Este posibil să nu avem de-a face cu simple greșeli jurnalistice, ci cu o campanie de discreditare bine pusă la punct. Fiți vigilenți!”, a avertizat fondatorul.

Declarațiile lui Durov vin pe fundalul intensificării discuțiilor din Rusia privind controlul mai strict asupra aplicațiilor de mesagerie. Președintele Comisiei pentru politică informațională din Duma de Stat, Serghei Boiațki, a declarat recent că Telegram și WhatsApp ar putea intra sub incidența unor sancțiuni mai dure din cauza refuzului de a localiza datele utilizatorilor și de a elimina conținutul interzis de legislația rusă. Măsurile ar urma să fie aplicate după lansarea unei platforme digitale interne.