Olaf Scholz salută decizia CPI de emitere a mandatului de arestare pe numele lui Vladimir Putin

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a salutat, sâmbătă, decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

„Curtea Penală Internaţională este instituţia potrivită pentru investigarea crimelor de război. (…) Nu este nimeni mai presus de justiţie şi de lege, iar acest lucru devine clar”, a declarat Olaf Scholz, la Tokyo, în cursul conferinţei de presă organizate sâmbătă alături de premierul Japoniei, Fumio Kishida, conform unui comunicat vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat, vineri, emiterea unui mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru presupusa responsabilitate în crime de război comise în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse. „Astăzi, 17 martie 2023, Camera Preliminară numărul II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare în cazul a două persoane, în contextul crizei din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisar prezidenţial rus pentru Drepturile copiilor, a anunţat instanţa judiciară. Preşedintele Rusiei „este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând cu data de 24 februarie 2022. Există motive rezonabile să credem că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate”, subliniază instanţa judiciară. Mandatele de arestare au fost emise într-un caz care are legătură cu o investigaţie lansată de procurorii Curţii Penale Internaţionale (CPI) la cererea Ucrainei, care acuză Rusia că a deportat forţat mii de copii ucraineni din zonele de conflict.

Rusia a catalogat drept „revoltătoare” şi „nulă” decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin, Moscova amintind că nu recunoaşte jurisdicţia instanţei internaţionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #arest #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.