Olaf Scholz salută decizia CPI de emitere a mandatului de arestare pe numele lui Vladimir Putin

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a salutat, sâmbătă, decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

„Curtea Penală Internaţională este instituţia potrivită pentru investigarea crimelor de război. (…) Nu este nimeni mai presus de justiţie şi de lege, iar acest lucru devine clar”, a declarat Olaf Scholz, la Tokyo, în cursul conferinţei de presă organizate sâmbătă alături de premierul Japoniei, Fumio Kishida, conform unui comunicat vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat, vineri, emiterea unui mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru presupusa responsabilitate în crime de război comise în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse. „Astăzi, 17 martie 2023, Camera Preliminară numărul II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare în cazul a două persoane, în contextul crizei din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisar prezidenţial rus pentru Drepturile copiilor, a anunţat instanţa judiciară. Preşedintele Rusiei „este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând cu data de 24 februarie 2022. Există motive rezonabile să credem că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate”, subliniază instanţa judiciară. Mandatele de arestare au fost emise într-un caz care are legătură cu o investigaţie lansată de procurorii Curţii Penale Internaţionale (CPI) la cererea Ucrainei, care acuză Rusia că a deportat forţat mii de copii ucraineni din zonele de conflict.

Rusia a catalogat drept „revoltătoare” şi „nulă” decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin, Moscova amintind că nu recunoaşte jurisdicţia instanţei internaţionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #arest #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Stocurile de gaze naturale din Europa au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2022, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Nivelul actual al rezervelor din depozite este de aproximativ 30% din capacitatea necesară, situație care poate explica parțial creșterea bruscă a prețurilor la gaz.

Scumpirile au fost amplificate de oprirea producției de gaze naturale lichefiate (GNL) în Qatar, chiar dacă statele Uniunii Europene importă volume relativ reduse din această țară din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, piața a reacționat puternic la riscul suplimentar asupra aprovizionării.

Pe fondul volatilității generale a piețelor, acțiunile companiilor energetice europene au evoluat diferit. Titlurile companiei norvegiene Equinor au crescut cu 2,9%, iar cele ale Aker BP au avansat cu 2,2%. Acțiunile BP au urcat cu 0,7%.

În schimb, titlurile Shell și TotalEnergies au înregistrat scăderi de 0,7% și, respectiv, 0,1%.

Sectorul bancar a fost afectat mai sever. Acțiunile Société Générale au scăzut cu 5%, iar cele ale Deutsche Bank au pierdut 3,9%.

Companiile din turism au continuat declinul. Acțiunile grupului hotelier Accor și ale companiei aeriene Air France-KLM au scăzut cu peste 5%.