Orașul fascinant care trebuie „returnat” în 2047 – Viitor incert pentru una dintre cele mai spectaculoase destinații

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.