Pavel Perju: Mă bucură faptul că după 51 de ani de activitate, Fabrica de Sticlă rămâne o întreprindere profitabilă

16 Aug. 2021, 15:53
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
16 Aug. 2021, 15:53 // Interviu //  MD Bani

În cadrul unui interviu pentru www.curentul.md, directorul Fabricii de Sticlă din Capitală, Pavel Perju, a vorbit despre cum arată Fabrica de Sticlă la cei 51 de ani de activitate, prioritățile de moment, rezultatele obținute, planurile ulterioare, dar și cum ar vrea să arate Fabrica la 55 de ani de activitate.

CURENTUL: D-le Director, Fabrica de Sticlă din Chișinău face 51 de ani în curând. Care este situația la întreprindere după mai bine de jumătate de veac de activitate?

Pavel Perju: În toată această perioadă, fabrica a trecut prin diferite situații, zi de zi avem provocări destul de dificile, însă, la moment, putem afirma că Î.S. „Fabrica de Sticlă din Chișinău” este unul dintre liderii în producerea ambalajului din sticlă de pe piața Moldovei.

La fel, continuăm să ne extindem și pe piața externă, ceea ce duce la dezvoltarea continuă a fabricii. Acest fapt ne permite nu doar să modernizăm utilajele pe care le folosim, dar să investim și în instruirea continuă a personalului pentru a putea ține pasul cu cererea pe piață.

Mă bucură faptul că după 51 de ani de activitate, fabrica rămâne a fi o întreprindere profitabilă, una de succes, iar capacitatea de producere și nivelul calității sunt în continuă creștere.

C: Care, în opinia Dvs., sunt punctele forte ale Fabricii la moment?

P.P.: Fabrica se poate mândri cu multe, dar îndeosebi oamenii – colectivul, care este format din profesioniști adevărați, specialiști care și-au dedicat zeci de ani fabricii, care au depus efort pentru ca în final să avem produse de calitate.

Oricât de moderne nu ar fi utilajele sau condițiile de muncă create, fără o echipă unită și devotată domeniului său de activitate, nu am avea rezultatele atât de mari cu care ne mândrim astăzi. De aceea, mereu depunem efort pentru a motiva muncitorii cu salarii decente și condiții de muncă bune.

C: Ce priorități are Fabrica la moment?

P.P.: La moment, punem accent pe piața externă, ducem tratative pentru atragerea partenerilor străini. Acest fapt duce la creșterea calității și respectiv la creșterea veniturilor, care ulterior vor fi folosite pentru dezvoltarea Fabricii mai departe, dar totodată nu uităm și de piața internă a Moldovei.

Un alt scop propus este construcția încă a unei secții, a unui cuptor de topit sticla care va putea produce nu doar sticlă transparentă, dar și colorată, respectiv vom putea lărgi gama de produse, a numărului partenerilor, totodată vom fi mult mai competitivi față de concurenții noștri direcți și, nu în ultimul rând, vom putea asigura și mai mulți cetățeni cu locuri de muncă.

C: Dvs. ați venit la conducerea Fabricii în ajunul jubileului de 50 de ani. Cu ce rezultate vă mândriți în această perioadă?

P.P.: Având la bază experiența acumulată în activitatea managerială, cu certitudine pot afirma faptul că împreună am atins rezultate frumoase cu care ne mândrim.

Au fost modernizate liniile de producere, liniile de control și calitate. Toți muncitorii sunt asigurați cu prânz cald și lapte din contul Fabricii, au fost îmbunătățite locurile de muncă.

În condițiile actuale în care cuptorul are o uzură foarte avansată, noi am ridicat cantitatea de producție fabricată. Mai mult ca atât, randamentul utilizarii masei de sticlă a fost majorat considerabil, astfel, în prima jumătate a anului 2021 am înregistrat o majorare a producției fabricate pâna la 25 441 tone comparativ cu 24 342 tone fabricate în anul precedent, ceaa ce ne permite să facem față solicitărilor existente pe piață.

A crescut calitatea produselor. Vreau să vă zic ca la Fabrică nu mai vin reclamații ce țin de calitate, noi primim mulțumiri de la clienții noștri pentru producția livrată la timp, dar și pentru calitatea mult mai bună, pentru culoarea mult mai transparentă, mai cristalizată.

La capitolul vânzări: pentru anul 2020 veniturile din vânzări au fost în sumă totală de 311,31 mil. lei, cu 2% mai mult față de 2019, iar în prima jumătate a anului 2021 am înregistrat venituri din vânzări în sumă totală de 178,30 mil. lei raportat la 157,62 mil. lei înregistrați în aceeași perioadă a anului precedent, ceea constituie o majorare cu 12% sau 20,68 mil. lei.

La adoptarea deciziilor aferente repartizării profitului net obținut pentru anul 2020 cât și anul 2019, Fondatorul, în conformitate cu prevederile art.5 alin 3 din Legea Nr246/2017, a stabilit cuantumul defalcărilor la bugetul de stat în mărime de 50%, astfel, Fabrica de Sticlă a transferat 11,57 mil. lei defalcări la bugetul de stat din profitul net înregistrat în 2020, cu 4,79 mil. lei mai mult decât în anul 2019 sau cu 70% mai mult decât anul precedent, iar pentru anul curent, în ritmul accelerat de producere și vânzări, deja prognozăm să dublăm profitul net al întreprinderii, respectiv majorarea defalcărilor la bugetul de stat.

La numai un an de la învestirea mea în calitate de Administrator, am dublat numerarul din conturile bancare ale întreprinderii, de la 2,5mil/eu la 5,7mil/eu.

Însă, nu ne oprim aici, suntem conștienți că mereu este loc de mai bine, spre asta și tindem în continuare.

C: Vorbiți despre niște cifre uimitoare, cum ați putut ajunge la ele într-un termen așa de scurt?

P.P.: Prin dorința de a munci și se muncește disciplinat! În primul rând am început să ridicăm viteza de lucru a mașinilor de fasonat, am restartat tot mecanismul de producere la o viteză mult mai mare. Noi lunar producem cu circa 300 t producție finită mai mult decât am planificat, iar calitatea producției vorbește despre faptul că noi vindem cu 12-15% mai mult decât planificam în anii precedenți, comenzile fiind solicitate cu 2 luni înainte de furnizarea producției.

Procurarea materiei prime la un preț avantajos, dar și economiile făcute zi de zi ne-au adus la acest succes.

 

C: Ce planuri pe termen scurt și mediu aveți în calitate de Director?

P.P.: Să proiectăm și construim o linie pentru reciclarea și ulterior sortarea deșeurilor din sticlă.

Construcția unui cuptor nou pentru fierberea și producerea produselor din sticlă colorată.

Modernizarea depozitului produselor finite.

Reparația depozitului materiei prime.

Reînnoirea liniei de aprovizionare a materiei prime pentru eficientizarea și minimizarea energiei electrice.

Reînnoirea parcului auto-tehnic.

C: De ce factori depinde dezvoltarea Fabricii în continuare?

P.P.: Cu siguranță, unul dintre factori este calitatea producției, cum am mai menționat și anterior aceasta este și una dintre prioritățile noastre – să producem produse calitative. Realizarea calității produselor are ca scop demonstrarea eficienței și eficacității sistemului de management, inovare și menținerea unui raport „calitate-preț” optim. Însă, ca factor decisiv rămâne a fi echipa de profesioniști fără de care nu ar merge procesul de producere.

C: În ce măsură ar impulsiona activitatea Fabricii eventualele investiții?

P.P.: Ne dăm bine seama că dacă Fabrica ar dispune de careva investiții din exterior scopurile propuse vor putea fi realizate cu pași mai rapizi.

 

C: Cum v-ați dori să arate Fabrica la jubileul de 55 de ani?

P.P.: Aș dori cel puțin încă un cuptor, o linie de fabricare a ambalajului de sticlă coloră, cu mașini noi de fasonat sticla, care au o viteză de producere mult mai mare și ne dau o calitate și mai bună, aceste mașini necesită un consum de energie mai redus. Îmi doresc mașini de control al calității ca să excludem factorul uman asupra controlului.

Îmi doresc ca Î.S. „Fabrica de Sticlă din Chișinău” să fie o întreprindere competitiv egală cu fabricile din UE și de peste oceane, din punct de vedere logistic bine pusă la punct, cu utilaje performante, cu o rentabilitate mare, cu un consum mai mic a surselor energetice, ceea ce ne va da posibilitatea să obținem un cost mic la produsul finit.

C: Vă mulțumim!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!