Petroliștii vor să stabilească singuri prețul carburanților! Parlicov pune piciorul în prag: Plafonarea este eficientă

Reprezentanți mai multor rețele de benzinării solicită anularea plafonării prețurilor la produsele petroliere prin aplicarea unei marje comerciale fixe de către ANRE, pentru că această practică influențează negativ activitatea economică a companiilor. Despre aceasta agenții economici au discutat la Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM, în cadrul ședinței Grupului de lucru ”Stimularea și menținerea investițiilor private”, condus de Ana Groza, directoare executivă FIA.

Agenții economici susțin că de când se aplică actuala Metodologie de calculare a prețurilor la produsele petroliere (motorina şi benzina), situația pe piață s-a complicat, iar mai multe companii locale au închis benzinăriile, invocând că plafonul de preț calculat și stabilit de ANRE la benzină și motorină nu le acoperă costurile. Iar criza energetică și războiul din Ucraina, care au dus la scumpirea resurselor energetice, au mărit costurile de întreținere și exploatare a benzinăriilor.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov a menționat că a fost permanent adeptul unei piețe petroliere libere. Însă pe timp de criză plafonarea prețurilor la produsele petroliere s-a dovedit a fi o metodă eficientă. Actualmente statul nu își permite anularea plafonării, a adăugat ministrul. Potrivit lui Parlicov, unele organe de control din Moldova încă nu au suficientă capacitate instituțională pentru a asigura un control corespunzător pe această piaţă şi nu pot stabili dacă operatorii nu stabilesc preturile coordonat.

Participanții la ședință au stabilit necesitatea efectuării unor cercetări independente care să arate situația creată pe piață și să vină cu propuneri privind depășirea provocărilor.

Noul mecanism de stabilire a prețurilor la produse petroliere, aprobat de Parlament a intrat în vigoare la începutul lunii septembrie 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plafon #preturi #criză #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.