Petrolul a intrat în a doua zi de ieftinire

23 Iun. 2023, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Iun. 2023, 12:01 // Actual //  bani.md

Contractele futures pentru petrol au scăzut joi cu aproximativ 4%, în condiţiile în care o majorare mai mare decât era aşteptată a dobânzii de politică monetară a Băncii Angliei a stârnit îngrijorări cu privire la economie şi cererea de combustibil, care au depăşit sprijinul din partea unei retrageri surpriză a livrărilor de petrol din SUA. Iar declinul prețului continuă pentru a doua zi la rând și se îndreaptă spre o scădere săptămânală, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut vineri dimineață cu 1,21 dolari, sau cu 1,6%, până la 72,93 dolari pe baril, în vreme ce U.S. West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,31 dolari sau cu 1,9%, la 68,2 dolari pe baril.

„După acțiunea băncii centrale (a Angliei) de ieri, anxietatea a crescut palpabil”, a spus Tamas Varga, care lucrează la brokerul de țiței PVM.

Ratele dobânzilor mai mari cresc costurile de împrumut pentru afaceri și consumatori și ar putea încetini creșterea economică și să încețoșeze perspectiva privind cererea pentru petrol în restul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Valorile de referinţă de joi au şters câştigurile din sesiunea anterioară, în timpul căreia preţurile porumbului şi soiei din SUA au urcat la maxime ale mai multor luni, ridicând aşteptările că deficitele de recolte ar putea reduce amestecul de biocombustibili şi ar putea creşte cererea de petrol.

Banca Angliei a majorat peste aşteptări ratele dobânzilor, cu o jumătate de punct procentual, pentru a lupta împotriva inflaţiei încăpăţânate. A fost cea de-a 13-a majorare consecutivă a dobânzii cheie a băncii centrale.

Preşedintele Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a declarat că încă două majorări ale dobânzilor, de 0,25 de puncte procentuale fiecare, până la sfârşitul anului sunt „o presupunere destul de bună”.

„Suntem blocaţi într-un interval de tranzacţionare, dar preţurile sunt ţinute în urmă de preocupările legate de economie, de economia mai mare”, a declarat Phil Flynn, analist la Price Futures Group.

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 18:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 18:49 // Actual //  Ursu Victor

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!