Petrolul azer „se murdărit” după conflictul Aliyev–Putin: Substanțe toxice, descoperite în livrări

Tensiunile politice dintre Azerbaidjan și Rusia par să aibă ecouri și în sectorul energetic. La doar două zile după ce președintele Ilham Aliyev a exprimat public sprijinul pentru Ucraina, îndemnând Kievul „să nu accepte ocupația”, în mai multe loturi de petrol exportat din Azerbaidjan au fost depistate substanțe chimice periculoase, cunoscute sub denumirea de compuși organici de clor (HOC).

Potrivit unor surse citate de Reuters, contaminarea a fost descoperită în petrolul Azeri BTC, transportat prin conducta Baku–Tbilisi–Ceyhan (BTC) către terminalul turcesc Ceyhan, cu o capacitate de 575.000 barili pe zi. Prezența HOC-urilor în concentrații ridicate poate duce la deteriorarea gravă a echipamentelor din rafinării, provocând disfuncționalități și daune costisitoare.

Contaminarea a dus deja la întârzieri în livrările de petrol, confirmate de compania BP, operatorul conductei BTC, care a anunțat că a identificat și izolat rezervoarele afectate și a demarat o anchetă internă. La rândul său, compania italiană Eni a raportat că petrolul contaminat ar fi ajuns la una dintre rafinăriile sale.

Compania de stat SOCAR azeră susține că problema a fost remediată rapid, iar firma BTC Co. a început verificări extinse la toate punctele de pe traseul conductei. Surse din industria petrolieră azeră citate de publicația Haqqin au explicat că HOC-urile sunt folosite pentru curățarea conductelor și pentru intensificarea extracției din zăcămintele mature, dar devin periculoase în timpul procesării.

Incidentul amintește de scandalul major din 2019, când 5 milioane de tone de petrol rusesc contaminate cu HOC-uri au fost pompate prin conducta Drujba către Europa, ceea ce a dus la oprirea și inversarea fluxului pentru a retrage țițeiul afectat — o criză care a durat peste două luni.

Deși oficialii azeri minimalizează gravitatea incidentului, subliniind că nivelul de contaminare a fost „mic”, unele surse nu exclud ca substanțele toxice să fi provenit din Kazahstan, care utilizează aceeași conductă BTC pentru exporturile sale de petrol.

Contextul politic tensionat – inclusiv incidentul cu avionul AZAL deasupra Groznîi și arestarea membrilor diasporei azere în Rusia – alimentează suspiciuni că problemele tehnice din sectorul energetic ar putea avea și o dimensiune geopolitică subtilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aliev #petrol #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat pe 5 septembrie 2025 ratingul suveran pe termen lung al Republicii Moldova în valută străină la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă.

Potrivit agenției, calificativul reflectă angajamentul autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și financiară în pofida șocurilor externe, nivelul scăzut, dar în creștere al datoriei guvernamentale, profilul de rambursare gestionabil, sprijinul financiar extern și un PIB pe cap de locuitor mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Totuși, aceste avantaje sunt contrabalansate de expunerea ridicată la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina și de conflictul înghețat din Transnistria, de deficitul mare de cont curent și de povara ridicată a datoriei externe nete.

Fitch notează că Moldova a făcut față în 2025 unui nou șoc energetic, al treilea din 2021 încoace, după ce livrările de gaze rusești către Transnistria au fost întrerupte, afectând alimentarea cu electricitate. Accesul la finanțare externă, importurile alternative de energie și creșterea producției interne, inclusiv din surse regenerabile, au permis evitarea unor întreruperi majore, în pofida prețurilor mai mari.

Instituția remarcă faptul că politica monetară și fiscală prudentă, menținerea regimului de țintire a inflației și flexibilitatea cursului valutar au susținut capacitatea Moldovei de a rezista la șocuri. Inflația este prognozată să revină în intervalul-țintă al BNM (5% ±1,5%) până la finele lui 2025, urmând să se tempereze de la media de 7,8% în 2025 la 5,9% în 2026.

Pe plan fiscal, deficitul bugetar este estimat la 4,9% din PIB în 2025, ca urmare a cheltuielilor generate de lansarea Planului de Creștere și Reformă al UE, iar datoria publică ar urma să urce la 45,5% din PIB până în 2027.

În ceea ce privește perspectivele economice, Fitch prognozează o creștere de 1,4% în 2025, sprijinită de reducerea inflației, relansarea agriculturii și măsurile de sprijin energetic, cu accelerare la 3% în 2026 și 4% în 2027.

Agenția subliniază că menținerea stabilității ratingului depinde de gestionarea riscurilor geopolitice, reducerea vulnerabilităților externe și continuarea reformelor în contextul parcursului european al Moldovei.