Plafonul de garantare a depozitelor a fost majorat de patru ori

Plafonul de garantare a depozitelor bancare se va dubla în acest an până la 100 de mii de lei, iar în 2025, acesta va fi majorat până la 200 de mii de lei. Proiectul de lege cu privire la garantarea depozitelor în bănci a fost aprobat, astăzi, în prima lectură. Documentul transpune prevederile Directivei UE în domeniu și urmărește consolidarea stabilității financiare prin asigurarea achitării la timp a depozitelor garantate din băncile aflate în proces de lichidare silită.

Potrivit proiectului de lege, elaborat de Guvern, unele categorii de depozite vor fi acoperite în volum de 200 % din nivelul de acoperire, pe o perioadă de până la trei luni, după ce suma a fost creditată, sau de la data la care depozitele respective pot fi transferate legal. Printre aceste categorii sunt depozitele persoanelor fizice care rezultă din tranzacții imobiliare referitoare la bunuri imobile cu destinație locativă; sumele depozitate ca decontări sau compensații ce rezultă din divorț, pensionare, concediere, dizabilitate, deces; depozitele persoanelor fizice, care rezultă din plata indemnizațiilor de asigurare sau repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune sau condamnare ilegală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Depozitele în valută străină vor fi garantate prin compensarea echivalentului lor în lei moldovenești la cursul oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei la data de indisponibilitate a depozitelor.

Totodată, proiectul prevede că nivelul-țintă al Fondului de acoperire a depozitelor bancare este de 4% din totalul depozitelor garantate înregistrate în sistemul bancar. Consiliul fondului va revizui nivelul țintă cel puțin odată la 3 ani.

Spre deosebire de reglementările în vigoare, se propune reducerea termenelor de inițiere a plăților de la 12 la 7 zile. De asemenea, proiectul de lege prevede posibilitatea contractării împrumuturilor atât de la BNM, cât și de la Ministerul Finanțelor, reglementări incluse reieșind din recomandările înaintate de experții internaționali în cadrul programelor de asistență tehnică acordate Republicii Moldova.

#garantare #depozite #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.