Premieră pentru caisele moldovenești: Fructele sunt exportate în mai multe țări din Uniunea Europeană

Datorită promovării online și ajustarea proceselor tehnologice de producere și de certificare internațională a caiselor din R. Moldova, pentru prima dată fructele sunt exportate în mai multe state ale Uniunii Europene. Mai mulți producători de caise asistați de Asociația Moldova Fruct și proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), livrează deja fructele în Germania, Franța și Ungaria. Totodată, sunt în derulare negocierile privind exportul de caise moldovenești în Olanda, scrie Agromedia.

Tatiana Burcă, specialist marketing în cadrul USAID APM, susține că exportul caiselor pe piața UE la un preț atractiv se datorează unei abordări complexe față de noile condiții impuse de pandemia Covid-19.

„Paralel cu asistența continuă oferită de proiect producătorilor de fructe privind îmbunătățirea tehnologiilor de producere, post-recoltă și implementarea standardelor internaționale, ca GLOBALG.A.P. și GRASP, am lansat o strategie focusată de promovare a fructelor moldovenești în UE. Au fost elaborate pagini web de prezentare și tururi virtuale pentru întreprinderile pregătite de export, au fost organizate misiuni comerciale online și întâlniri B2B cu diverși importatori europeni, au fost publicate articole pe platforme media de specialitate, a fost acordată asistență privind procedurile de export în UE”, a declarat Tatiana Burcă.

Chiar dacă în anul 2020 o cantitate mică de caise a fost exportată în Romania, Polonia și Lituania, potențialul de export al caiselor moldovenești în UE nu este valorificat, iar 85 la sută din exportul de caise produse la noi este direcționat către piața CSI.

Lidia Ionaș, reprezentanta companiei Ionex-Trans, susține că în anii precedenți compania a exportat în Germania prune, dar grație turului virtual importatorii germani au văzut sortimentul fructelor produse de întreprindere și respectarea standardelor GLOBALG.A.P. și GRASP în procesul de producere. „În acest an pentru prima dată exportăm caise în Germania. De asemenea, am inițiat exportul de caise în Franța. Suntem foarte încrezuți că fructele noastre vor fi apreciate și sperăm să extindem piața de export în mai multe țări ale UE”, spune Lidia Ionaș.

Deși caisul este o cultură de perspectivă cu potențial înalt de comercializare pe piețele de export, în Republica Moldova livezile de cais constituie doar 4, 75 mii hectare, dintre acestea 3, 8 mii sunt pe rod amplasate în mare parte în zonele de Sud, Sud-Est și Centru. Recolta obținută în 2020 a fost de 6, 5 mii tone, dintre care 2 mii tone au fost exportate.

#caise #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.