Prețurile grâului au crescut a treia zi consecutiv după ce Rusia a amenințat că va ataca navele ucrainene

21 Iul. 2023, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iul. 2023, 08:20 // Actual //  bani.md

Preţurile grâului au crescut joi, pentru a trei zi consecutiv, după ce Rusia a ameninţat că va trata navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene drept transportatori de mărfuri militare, adâncind temerile legate de o criză globală a securităţii alimentare, transmite CNBC.

Cel mai activ contract pentru grâu tranzacţionat la Chicago Board of Trade a fost tranzacţionat în creştere cu aproximativ 1,4%, la 737,6 cenţi pe buşel, atingând un maxim al ultimelor trei săptămâni.
În şedinţa precedentă contractul a urcat cu 8,5%, cel mai mare câştig zilnic consemnat în mai bine de un an, pe fondul tensiunilor geopolitice în creştere.

Cu toate acestea, preţurile grâului rămân cu mult sub nivelurile de vârf de 1.177,5 cenţi pe buşel atinse în luna mai a anului trecut.
Creşterea vine după decizia de luni a Kremlinului de a se retrage din Iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră, un acord extrem de important în timpul războiului, care a oferit un coridor umanitar maritim pentru exportul de cereale ucrainene.
Şeful ONU, António Guterres, a spus că regretă ”profund” decizia Rusiei de a pune capăt iniţiativei, care de fapt a pus capăt unei „linii salvatoare” pentru sute de milioane de oameni de pe tot globul care se confruntă cu foametea, precum şi pentru cei care se luptă deja cu creşterea costurilor alimentelor.
Şeful Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat joi că decizia Rusiei de a se retrage din pact va pune în pericol securitatea alimentară globală.

”Ceea ce ştim deja este că acest lucru va crea o criză alimentară mare şi uriaşă în lume”, a spus Borrell, joi, înaintea reuniunii miniştrilor de Externe ai UE.

Atacuri asupra terminalelor de cereale
Forţele ruse au lansat în ultimele zile atacuri extinse cu rachete şi drone împotriva infrastructurii portuare şi cerealiere din sudul Ucrainei.

Institutul pentru Studierea Războiului, un institut de cercetăro cu sediul în SUA, a declarat miercuri că atacurile recente ar putea reafirma obiecţiile Rusiei faţă de reînnoirea acordului cu cereale la Marea Neagră şi să împiedice capacitatea Kievului de a exporta mărfuri agricole.

Ministerul Agriculturii al Ucrainei a declarat miercuri că recentele atacuri asupra portului Odesa din sudul Ucrainei şi a altor oraşe au distrus 60.000 de tone de cereale, precum şi o infrastructură crucială.

Oficialii occidentali şi ucraineni au acuzat Rusia că îi atacă în esenţă pe toţi cei care se bazează pe exporturile de cereale ale Ucrainei şi că îi pune pe oamenii vulnerabili în pericol.

O mare parte din cerealele şi produsele alimentare ucrainene merg în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu.

Moscova a avertizat că de joi toate navele care navighează spre porturile ucrainene vor fi considerate ”a fi implicate în conflictul ucrainean de partea regimului de la Kiev”.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că ţara va restabili imediat acordul internaţional de cereale dacă cerinţele sale sunt îndeplinite. Acestea includ ridicarea restricţiilor care limitează expedierea completă a propriilor exporturi de cereale şi îngrăşăminte şi încetarea sancţiunilor împotriva Băncii Agricole Ruse.

De când a fost semnat în iulie anul trecut, ONU a estimat că Iniţiativa privind cerealele Mării Negre a permis exportul a peste 32 de milioane de tone metrice de mărfuri alimentare din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră – Odesa, Ciornomorsk şi Pivdenni, cunoscut anterior ca Yuzhni – în 45 de ţări din întreaga lume.

”Presiuni suplimentare asupra proviziilor”
ONU a spus că acordul a jucat ”un rol indispensabil” în securitatea alimentară globală, în timp ce analiştii au spus că a sprijinit stabilitatea preţurilor şi a prevenit penuria în lumea în curs de dezvoltare.
Investitorii, însă, s-au pregătit pentru eliminarea iniţiativei.

”Ucraina va fi acum forţată să-şi exporte majoritatea cerealelor şi seminţelor oleaginoase prin graniţele sale terestre şi porturile dunărene. Acest lucru va duce la creşterea semnificativă a costurilor de transport şi va genera o presiune suplimentară asupra profiturilor fermierilor ucraineni”, a declarat luni Carlos Mera, şeful pieţelor de mărfuri agricole la creditorul olandez Rabobank.

”Efectul secundar al acestui lucru este că i-ar putea determina să planteze mai puţin în sezonul următor, punând o presiune suplimentară asupra proviziilor în viitor”, a adăugat el.

În cele din urmă, Mera a declarat că denunţării acorduli înseamnă că ţările cu venituri mici din Africa şi Orientul Mijlociu vor deveni probabil mai dependente de grâul rusesc – o ţară care reprezintă mai mult de 20% din exporturile globale de grâu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!