Preţurile petrolului, evoluție negativă în ultima săptămână

Vineri, preţurile petrolului au scăzut. Mai mult, întreaga săptămână acestea au înregistrat o evoluţie negativă, după ce banca centrală a SUA a indicat că reducerile ratelor dobânzilor ar putea fi amânate cu încă două luni.

Așadar, contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 1,62 dolari, sau cu 1,9%, la 82,05 dolari pe baril, iar contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate au scăzut cu 1,67 dolari, sau cu 2,1%, până la 76,94 dolari pe baril, potrivit Reuters.

Per ansamblu, ambele valori de referinţă au înregistrat scăderi săptămânale după două săptămâni de câştiguri. Joi, guvernatorul Fed Christopher Waller a precizat faptul că oficialii Rezervei Federale din SUA ar trebui să amâne reducerea ratelor dobânzilor cu cel puţin încă două luni, iar acest lucru ar putea încetini creşterea economică şi ar putea reduce cererea de petrol.

De cealaltă parte, unii analişti sunt de părere că, totuşi, cererea a rămas în mare parte sănătoasă, în pofida impactului ratelor ridicate ale dobânzilor, inclusiv în Statele Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#scaderi #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.