Preţurile petrolului, evoluție negativă în ultima săptămână

Vineri, preţurile petrolului au scăzut. Mai mult, întreaga săptămână acestea au înregistrat o evoluţie negativă, după ce banca centrală a SUA a indicat că reducerile ratelor dobânzilor ar putea fi amânate cu încă două luni.

Așadar, contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 1,62 dolari, sau cu 1,9%, la 82,05 dolari pe baril, iar contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate au scăzut cu 1,67 dolari, sau cu 2,1%, până la 76,94 dolari pe baril, potrivit Reuters.

Per ansamblu, ambele valori de referinţă au înregistrat scăderi săptămânale după două săptămâni de câştiguri. Joi, guvernatorul Fed Christopher Waller a precizat faptul că oficialii Rezervei Federale din SUA ar trebui să amâne reducerea ratelor dobânzilor cu cel puţin încă două luni, iar acest lucru ar putea încetini creşterea economică şi ar putea reduce cererea de petrol.

De cealaltă parte, unii analişti sunt de părere că, totuşi, cererea a rămas în mare parte sănătoasă, în pofida impactului ratelor ridicate ale dobânzilor, inclusiv în Statele Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#scaderi #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.