Probleme la FEE Nord. Ce a depistat ANRE

Consiliul de Administrație al Autorității Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE) a analizat Raportul privind activitatea licențiată desfășurată de S.A. ,,Furnizarea Energiei Electrice Nord” în perioada anilor 2020-2022. În urma acestei analize, au fost stabilite mai multe directive către întreprindere:

1. **Evidență precisă**: Să fie implementată și menținută o evidență riguroasă care să permită obținerea rapidă și exactă a informațiilor generale privind situația economico-financiară a companiei, precum și informații detaliate pe categorii de activități.

2. **Furnizare corectă de informații către ANRE**: Să fie respectată în mod riguros obligația de a furniza ANRE informațiile necesare pentru supravegherea corectitudinii evidenței consumurilor și cheltuielilor efective, precum și pentru calculul prețurilor reglementate pentru furnizarea energiei electrice către consumatorii finali.

3. **Respectarea procedurilor legale**: Să fie asigurată îndeplinirea tuturor procedurilor legale în ceea ce privește planificarea, prezentarea și modificarea Planului anual de investiții. De asemenea, să fie garantată transparența în procesul de achiziție a bunurilor și serviciilor, în conformitate cu cadrul legal specific.

Aceste directive au fost impuse în vederea asigurării bunei funcționări a activității S.A. ,,Furnizarea Energiei Electrice Nord” și pentru a asigura respectarea normelor și reglementărilor în vigoare în domeniul energiei electrice.

În data de 6 februarie, FEE Nord a depus o solicitare la ANRE pentru majorarea tarifului la curentul livrat consumatorilor. Este vorba de o scumpire cu 13 bani per kwh, la 3,01 lei per kwh.

Consumatorii racordați la rețeaua de tensiune medie ar urma să achite 2,11 lei/kWh, față de 1,97 lei/kWh

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FEE Nord #Energie #probleme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.