Probleme pentru producătorii europeni de cosmetice: Ne confruntăm cu lipsuri şi creşteri de preţuri

12 Apr. 2022, 15:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
12 Apr. 2022, 15:41 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Producătorii europeni de parfumuri şi cosmetice se confruntă cu lipsuri în aprovizionarea cu hârtie, sticlă şi unele uleiuri şi alcooluri esenţiale. Invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat noi perturbări în lanţurile de aprovizionare pentru produsele cosmetice, ceea ce împinge în sus preţurile în contextul unei cereri robuste, transmite Reuters.

Sectorul global al cosmeticelor, evaluat la 500 de miliarde de dolari se confruntă cu consecinţele războiului. Producătorii utilizează alcooluri derivate din cereale pentru a realiza parfumuri şi ulei din seminţe de floarea soarelui pentru a produce cosmetice, toate aceste culturi cheie provenind din Ucraina, scrie Agerpres.

De asemenea, criza energetică declanşată de război a majorat preţul sticlei şi hârtiei iar carantinele din China au afectat capacitatea companiilor de a obţine ambalaje pentru parfumurile de 100 de dolari sticla şi rujuri de 30 de dolari.

„Suntem într-o situaţie de gestionare a crizelor când vine vorba de aprovizionare”, a precizat Emmanuel Guichard, secretar general la Asociaţia producătorilor francezi de cosmetice (FEBEA).

Firma de consultanţă Bain & Company a calculat că preţurile mai mari la ambalaje, energie şi materii prime vor majora costurile de producţie în industria cosmeticelor cu o medie de 25% – 30%, ceea ce va reprezenta o provocare pentru cei care funcţionează în regim de producţie de masă, chiar dacă cererea pentru produsele de îngrijire personale rămâne una puternică.

Producătorul italian de parfumuri ICR se aşteaptă ca în acest an vânzările să depăşească nivelul anterior COVID însă firma de familie care produce parfumurile Bulgari şi Salvatore Ferragamo se luptă cu o creştere anuală de 30% a costurilor la alcool, pe lângă un avans de 10% al costurilor cu sticla şi hârtia, a spus vicepreşedintele Ambra Martone.

Însă, în timp ce companiile mai mari şi cu marje de profit superioare au mai mult flexibilitate pentru a face faţă acestei situaţii, de exemplu divizia de lux a grupului L’Oreal, care vinde parfumurile marca Giorgio Armani şi Valentino, are o marjă operaţională de 22,8%, provocările sunt mai mari pentru companii mici şi mijlocii din Europa.

„Ne confruntăm cu lipsuri şi creşteri de preţuri la fiecare pas: de la esenţe şi alcool, până la sticlă şi hârtie, până la pompele de pulverizare şi plastic pentru capace”, spune Marco Vidal, director la producătorul italian de parfumuri Mavive.

Aceste provocări sunt exacerbate de consumatorii care continuă să cumpere produse de frumuseţe cu preţuri mari, inclusiv parfumuri produse cu o concentraţie mare de uleiuri şi mai multe ingrediente brute neobişnuite.

Un raport publicat anterior de firma de consultanţă McKinsey prognoza că vânzările globale de produse de frumuseţe vor trece în acest an de nivelul de 538 de miliarde de dolari înregistrat în 2019, în creştere faţă de 518 miliarde de dolari în 2021 şi 458 miliarde de dolari în 2020.

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 18:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 18:49 // Actual //  Ursu Victor

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!