Putin recunoaște situația ”extrem de complicată” a serviciilor de securitate în regiunile din Ucraina anexate de Rusia

După nouă luni de război în Ucraina, președintele Vladimir Putin a recunoscut că situația din cele patru teritorii ocupate în estul și sudul Ucrainei este ”extrem de complicată”, o fereastră rară către provocările cu care se confruntă Moscova în zonele pe care a încercat să le anexeze ilegal.

Într-o declarație înregistrată pentru a marca o sărbătoare pentru lucrătorii din domeniul securității din Rusia, publicată marți de Kremlin și citată de CNN, Putin a remarcat ”sarcinile dificile” cu care se confruntă serviciile de securitate din Luhansk, Donețk, Zaporizhzhia și Kherson. Rusia a revendicat controlul asupra acestor regiuni după referendumuri false în septembrie, criticate pe scară largă de Kiev și de guvernele occidentale ca fiind o încălcare a dreptului internațional.

Rusia s-a confruntat de la bun început cu piedici în aceste zone – forțele Moscovei nu dețineau controlul deplin asupra teritoriilor atunci când acestea au fost validate ca parte a Federației Ruse. La doar câteva săptămâni după ce a anexat ilegal Kherson, Ucraina și-a revendicat capitala regională cu același nume, eliberând aproximativ 10.000 de kilometri pătrați de teren și mutându-și artileria furnizată de Occident în raza de acțiune a Crimeei.

Subliniind importanța protejării populației din teritoriile ocupate de Rusia, Putin a cerut serviciilor de securitate ”să faceți tot ce vă stă în putere pentru a le asigura siguranța și respectarea drepturilor și libertăților”. De asemenea, el a promis că forța va fi dotată cu ”echipamente și arme moderne, precum și cu personal experimentat”.

În discursul video, Putin a cerut serviciilor de securitate rusești să dea dovadă de ”cea mai mare disponibilitate” și ”concentrare” pentru a intensifica supravegherea ”trădătorilor, spionilor și diversioniștilor”, reflectând anxietatea acestui moment pentru Kremlin nu doar în Ucraina, ci și acasă.

#servicii #esec #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.