Rapperul Kanye West, proprietarul unei școli private, nu a citit niciodată o carte: E ca și cum aș mânca varză...

Rapperul Kanye West a spus că nu a citit niciodată o carte, în schimb preferă să vorbească. În episodul de vineri al podcastului „Alo Mind Full” West a spus că este un mare fan al unei „conversații bune”, scrie Business Insider.

„De fapt, nu am citit nicio carte”, a spus West. „A citi este ca și cum aș mânca varză de Bruxelles”, a adăugat West. „Și să vorbești este ca și cum ai lua ravioli de porumb Giorgio Baldi”.

West se referea la un faimos preparat de paste servit la un restaurant din Santa Monica, Giorgi Baldi, pe care el și fosta sa parteneră Kim Kardashian l-au vizitat.

În timpul podcastului, West a spus că citește doar prima și ultima propoziție a mesajelor text lungi. El și-a exprimat, de asemenea, frustrarea față de faptul că trebuie să vorbească engleza corect pentru a fi respectat.

West a vorbit și despre Donda Academy, școala privată pe care a fondat-o și a numit-o după regretata sa mamă. Potrivit site-ului său web, școala oferă școlarizare elevilor din clase primare până la clasa a XII-a și predă arte lingvistice, matematică și știință, împreună cu cursuri de îmbogățire precum „limba mondială, artă vizuală, film, etc.”.

În cadrul podcastului, West a spus că „curriculele standard” trebuie echilibrate cu alte forme de învățare.

Comentariile sale despre lectură și programele școlii sale au venit la o zi după ce Rolling Stone a lansat un raport despre Academia Donda. Postul a vorbit cu două surse, care au spus că nu este clar cine predă la școală și cine își trimite copiii acolo. Familiile sunt rugate să semneze acorduri de confidențialitate, a constatat publicația.

#Kanye West #scoala privata #lectura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.