Rapperul Kanye West, proprietarul unei școli private, nu a citit niciodată o carte: E ca și cum aș mânca varză…

19 Sept. 2022, 12:03
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
19 Sept. 2022, 12:03 // Au Bani //  MD Bani

Rapperul Kanye West a spus că nu a citit niciodată o carte, în schimb preferă să vorbească. În episodul de vineri al podcastului „Alo Mind Full” West a spus că este un mare fan al unei „conversații bune”, scrie Business Insider.

„De fapt, nu am citit nicio carte”, a spus West. „A citi este ca și cum aș mânca varză de Bruxelles”, a adăugat West. „Și să vorbești este ca și cum ai lua ravioli de porumb Giorgio Baldi”.

West se referea la un faimos preparat de paste servit la un restaurant din Santa Monica, Giorgi Baldi, pe care el și fosta sa parteneră Kim Kardashian l-au vizitat.

În timpul podcastului, West a spus că citește doar prima și ultima propoziție a mesajelor text lungi. El și-a exprimat, de asemenea, frustrarea față de faptul că trebuie să vorbească engleza corect pentru a fi respectat.

West a vorbit și despre Donda Academy, școala privată pe care a fondat-o și a numit-o după regretata sa mamă. Potrivit site-ului său web, școala oferă școlarizare elevilor din clase primare până la clasa a XII-a și predă arte lingvistice, matematică și știință, împreună cu cursuri de îmbogățire precum „limba mondială, artă vizuală, film, etc.”.

În cadrul podcastului, West a spus că „curriculele standard” trebuie echilibrate cu alte forme de învățare.

Comentariile sale despre lectură și programele școlii sale au venit la o zi după ce Rolling Stone a lansat un raport despre Academia Donda. Postul a vorbit cu două surse, care au spus că nu este clar cine predă la școală și cine își trimite copiii acolo. Familiile sunt rugate să semneze acorduri de confidențialitate, a constatat publicația.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.