Rapperul Kanye West, proprietarul unei școli private, nu a citit niciodată o carte: E ca și cum aș mânca varză...

Rapperul Kanye West a spus că nu a citit niciodată o carte, în schimb preferă să vorbească. În episodul de vineri al podcastului „Alo Mind Full” West a spus că este un mare fan al unei „conversații bune”, scrie Business Insider.

„De fapt, nu am citit nicio carte”, a spus West. „A citi este ca și cum aș mânca varză de Bruxelles”, a adăugat West. „Și să vorbești este ca și cum ai lua ravioli de porumb Giorgio Baldi”.

West se referea la un faimos preparat de paste servit la un restaurant din Santa Monica, Giorgi Baldi, pe care el și fosta sa parteneră Kim Kardashian l-au vizitat.

În timpul podcastului, West a spus că citește doar prima și ultima propoziție a mesajelor text lungi. El și-a exprimat, de asemenea, frustrarea față de faptul că trebuie să vorbească engleza corect pentru a fi respectat.

West a vorbit și despre Donda Academy, școala privată pe care a fondat-o și a numit-o după regretata sa mamă. Potrivit site-ului său web, școala oferă școlarizare elevilor din clase primare până la clasa a XII-a și predă arte lingvistice, matematică și știință, împreună cu cursuri de îmbogățire precum „limba mondială, artă vizuală, film, etc.”.

În cadrul podcastului, West a spus că „curriculele standard” trebuie echilibrate cu alte forme de învățare.

Comentariile sale despre lectură și programele școlii sale au venit la o zi după ce Rolling Stone a lansat un raport despre Academia Donda. Postul a vorbit cu două surse, care au spus că nu este clar cine predă la școală și cine își trimite copiii acolo. Familiile sunt rugate să semneze acorduri de confidențialitate, a constatat publicația.

#Kanye West #scoala privata #lectura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.