Rapperul Kanye West, proprietarul unei școli private, nu a citit niciodată o carte: E ca și cum aș mânca varză...

Rapperul Kanye West a spus că nu a citit niciodată o carte, în schimb preferă să vorbească. În episodul de vineri al podcastului „Alo Mind Full” West a spus că este un mare fan al unei „conversații bune”, scrie Business Insider.

„De fapt, nu am citit nicio carte”, a spus West. „A citi este ca și cum aș mânca varză de Bruxelles”, a adăugat West. „Și să vorbești este ca și cum ai lua ravioli de porumb Giorgio Baldi”.

West se referea la un faimos preparat de paste servit la un restaurant din Santa Monica, Giorgi Baldi, pe care el și fosta sa parteneră Kim Kardashian l-au vizitat.

În timpul podcastului, West a spus că citește doar prima și ultima propoziție a mesajelor text lungi. El și-a exprimat, de asemenea, frustrarea față de faptul că trebuie să vorbească engleza corect pentru a fi respectat.

West a vorbit și despre Donda Academy, școala privată pe care a fondat-o și a numit-o după regretata sa mamă. Potrivit site-ului său web, școala oferă școlarizare elevilor din clase primare până la clasa a XII-a și predă arte lingvistice, matematică și știință, împreună cu cursuri de îmbogățire precum „limba mondială, artă vizuală, film, etc.”.

În cadrul podcastului, West a spus că „curriculele standard” trebuie echilibrate cu alte forme de învățare.

Comentariile sale despre lectură și programele școlii sale au venit la o zi după ce Rolling Stone a lansat un raport despre Academia Donda. Postul a vorbit cu două surse, care au spus că nu este clar cine predă la școală și cine își trimite copiii acolo. Familiile sunt rugate să semneze acorduri de confidențialitate, a constatat publicația.

#Kanye West #scoala privata #lectura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.