Ratele moldovenilor cresc în ritm amețitor! Creditele s-au scumpit cu 70%. Guvernul, cel mai afectat de dobânzi

Rata medie a dobânzilor la creditele noi acordate de către bănci în ultimul an a crescut cu 70%. Dacă anul trecut rata medie a dobânzii era 6,8% acum a ajuns la 11,3%. Dacă anul trecut creditele de consum se ofereau la cea mai mică dobândă bancară de bază de 4,4%, fără celelalte plăți suplimentare, acum se oferă la 13,7%, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice”

Potrivit lui, pentru persoanele fizice care practică antreprenoriatul creditele s-au scumpit cu 50%, de la 9,1% la 13,8. Pentru persoanele fizice care i-au imobile, creditele s-au scumpit tot cu 50%, de la 6,6% la 9,9%. Iar pentru persoanele juridice, creditele s-au scumpit cu 27%, de la 8,2% la 13,7%. Politica monetară a BNM a dus la scumpirea diferențiată a banilor, a descurajat creditele de consum și creditele luate de către persoanele fizice care practică antreprenoriatul. Pentru agenții economici a înregistrat cea mai mică creștere.

Economistul susține că din cauza scumpirii creditelor cel mai mult are de suferit doar Guvernul, care pentru acest an a aprobat un buget cu cel mai mare deficit bugetar din istoria țării, deficit care trebuie acoperit din împrumuturi externe, care întârzie să vină, și împrumuturi interne. Economistul a amintit că Guvernul a luat decizia de a nu se mai împrumuta de la băncile moldovenești, deoarece dacă anul trecut se împrumuta cu 5,53%, în prezent dobânda a ajuns la 20,5%. O scumpire de 3,7 ori. „Banii s-au scumpit cel mai mult pentru Guvern, apoi creditele de consum ale populației, urmează creditele acordate tot populației dar în alt scop decât cel de consum, iar pentru agenții economici scumpirea este cea mai mică”, a precizat Ioniță.

Analistul economic a mai menționat că BNM, prin politica sa monetară, a descurajat împrumuturile și a încurajat depunerile, iar banii s-au scumpit și pe dimensiunea economiilor. Dacă anul trecut, dobânda medie pentru depozitul persoanelor fizice era de 3,5%, în prezent a crescut până la 11,4%. „Dacă anul trecut, cetățenii moldoveni și agenții economici moldoveni lunar accesau credite de câte 890 de milioane de lei, în acest an lunar se oferă credite de circa 639 de milioane de lei. Anul trecut a reprezentat 4,4% din PIB, acum este de 3%”, a menționat analistul economic.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobânzi #economie #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.