Republica Moldova scapă miliarde de lei printre degete. Procurorii sunt neputincioși, iar banii dispar

Suma totală a prejudiciului cauzat prin infracțiuni pe cauze cu soluții de încetare, clasare constituie 25,3 miliarde de lei (anul 2021 – 377 milioane de lei), suma prejudiciului recuperat a fost de 45,5 miliarde de lei, arată raportul Procuraturii Generale.

Procuratura explică că au fost suspendate cauze pe motive de reabilitare, condiționat, autori neidentificați

Potrivit informațiilor, suma totală a prejudiciului cauzat prin infracțiuni în cauzele penale cercetate în perioada anului 2022 a constituit 59,7 miliarde de lei.

În același timp, suma prejudiciului cauzat prin infracțiuni pe cauze cu soluții de suspendare constituie 935,6 milioane de lei (anul 2021 – 218.568.345 lei), fiind recuperați 1.521.098 lei (anul 2021 – 1.243.373 lei). În ceea ce privește infracțiunile pe cauze rămase în gestiune la data de la sfârșitul anului suma prejudiciului a constituit 19,3 milioane de lei și au fost recuperați 15 milioane de lei.

În același timp, conform rechizitoriului, suma totală a prejudiciului cauzat prin infracțiuni pe cauze trimise în judecată constituie 14 milioane de lei și au fost recuperate 17,7 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cazue penale #procuratura #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.