Republica Moldova se pregătește de inițierea dialogului privind aderarea la zona SEPA. Ce presupune

Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și alte instituții publice, s-a întrunit recent într-o ședință cu reprezentații Consiliului European al Plăților (EPC), în scopul inițierii dialogului privind aderarea Republicii Moldova la zona SEPA. În acest sens, va fi organizată un atelier de lucru cu implicarea instituțiilor țintă pentru a explica toate aspectele necesare.

În context, Republica Moldova și Consiliul European de Plăți (EPC) au convenit să coopereze în acest sens și, ca prim -pas, s-a propus organizarea unui atelier de lucru privind Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), pentru a oferi instituțiilor relevante de la noi oportunitatea de a înțelege mai bine criteriile de aderare și etapele care urmează a fi întreprinse în asumarea acestui angajament.

Participanții au fost familiarizați cu caracteristicile esențiale, oportunitățile și beneficiile celor patru scheme SEPA pentru efectuarea transferurilor în Euro (SEPA Credit Transfer, SEPA Direct Debit Core, SEPA Direct Debit B2B, SEPA Instant Credit Transfer) și condițiile necesare întrunite de autoritățile relevante din țara noastră, astfel încât aria geografică SEPA să includă și Republica Moldova.

Banca Națională, asumându-și rolul de catalizator și de reprezentare a comunității financiare locale în procesul de includere a Republicii Moldova la zona SEPA, a comunicat deschiderea privind cooperarea strânsă cu autoritățile autohtone din domeniu, se arată într-un comunicat al BNM.

SEPA (zona unică de plăţi în euro) este o iniţiativă a industriei bancare europene, creată cu sprijinul Comisiei Europene şi al Băncii Centrale Europene, care are scopul înființării unei zone integrate de plăţi în euro şi să asigure că plăţile transfrontaliere în euro sunt la fel de facile şi eficiente precum cele interne.

Astfel, Banca Națională contează pe eforturile comune ale autorităților din Republica Moldova în atingerea acestui obiectiv.

#zona SEPA #aderare #dialog #Republica Moldova #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.