Republica Moldova se pregătește de inițierea dialogului privind aderarea la zona SEPA. Ce presupune

Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și alte instituții publice, s-a întrunit recent într-o ședință cu reprezentații Consiliului European al Plăților (EPC), în scopul inițierii dialogului privind aderarea Republicii Moldova la zona SEPA. În acest sens, va fi organizată un atelier de lucru cu implicarea instituțiilor țintă pentru a explica toate aspectele necesare.

În context, Republica Moldova și Consiliul European de Plăți (EPC) au convenit să coopereze în acest sens și, ca prim -pas, s-a propus organizarea unui atelier de lucru privind Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), pentru a oferi instituțiilor relevante de la noi oportunitatea de a înțelege mai bine criteriile de aderare și etapele care urmează a fi întreprinse în asumarea acestui angajament.

Participanții au fost familiarizați cu caracteristicile esențiale, oportunitățile și beneficiile celor patru scheme SEPA pentru efectuarea transferurilor în Euro (SEPA Credit Transfer, SEPA Direct Debit Core, SEPA Direct Debit B2B, SEPA Instant Credit Transfer) și condițiile necesare întrunite de autoritățile relevante din țara noastră, astfel încât aria geografică SEPA să includă și Republica Moldova.

Banca Națională, asumându-și rolul de catalizator și de reprezentare a comunității financiare locale în procesul de includere a Republicii Moldova la zona SEPA, a comunicat deschiderea privind cooperarea strânsă cu autoritățile autohtone din domeniu, se arată într-un comunicat al BNM.

SEPA (zona unică de plăţi în euro) este o iniţiativă a industriei bancare europene, creată cu sprijinul Comisiei Europene şi al Băncii Centrale Europene, care are scopul înființării unei zone integrate de plăţi în euro şi să asigure că plăţile transfrontaliere în euro sunt la fel de facile şi eficiente precum cele interne.

Astfel, Banca Națională contează pe eforturile comune ale autorităților din Republica Moldova în atingerea acestui obiectiv.

#zona SEPA #aderare #dialog #Republica Moldova #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Toate cele 5993 de kilometri de drumuri naționale din Republica Moldova vor fi supuse unui audit complet, realizat de un nou departament care va deveni funcțional în 2026 în cadrul ANTA, a anunțat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, în prima etapă va fi creat un registru național al drumurilor, care va cuprinde date esențiale despre fiecare sector: anul construcției, anul ultimei reparații, starea tehnică, necesitatea intervențiilor, existența punctelor negre (zone cu risc ridicat de accidente) și soluțiile propuse de auditori. Registrul urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026.

„Este un amplu proces care are un singur obiectiv: reducerea mortalității rutiere. Oamenii vor fi angajați, instruiți inclusiv în Uniunea Europeană, dotați cu tehnică și apoi vor începe auditarea drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a subliniat că, în această etapă, costurile nu sunt prioritare, accentul fiind pus pe salvarea de vieți. „Pentru vieți omenești nu punem problema banilor. După audit, se vor face proiecte concrete pentru fiecare intersecție sau sector periculos și abia atunci vom ști exact de ce sume este nevoie”, a precizat oficialul. Finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier sau din bugetul național.

În ceea ce privește starea actuală a infrastructurii, ministrul a arătat că aproximativ 72 km de drumuri naționale sunt încă neasfaltate, iar circa 50% se află într-o stare proastă sau foarte rea. „Sunt drumuri cu strat degradat, așa-numita variantă albă, care trebuie reconstruite complet”, a spus Bolea.

Pentru anul 2026, Ministerul Infrastructurii, prin intermediul AND, planifică reparația capitală a opt poduri și construcția a circa 150 de kilometri de drumuri naționale. În ultimii patru ani, potrivit ministrului, au fost reparate 42 de poduri.

Auditul va începe din zonele cu cele mai multe accidente grave, inclusiv pe drumurile naționale care traversează municipiul Chișinău și alte artere intens circulate. „Specialiștii și inginerii vor stabili exact ce soluții sunt necesare la fiecare punct negru – intersecții, viraje sau alte elemente de infrastructură”, a explicat Vladimir Bolea.

Întrebat despre eventuale eșecuri din anii precedenți, ministrul a respins această abordare: „Nu lucrăm cu eșecuri, lucrăm cu viitorul”.