Republica Moldova se pregătește de inițierea dialogului privind aderarea la zona SEPA. Ce presupune

Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și alte instituții publice, s-a întrunit recent într-o ședință cu reprezentații Consiliului European al Plăților (EPC), în scopul inițierii dialogului privind aderarea Republicii Moldova la zona SEPA. În acest sens, va fi organizată un atelier de lucru cu implicarea instituțiilor țintă pentru a explica toate aspectele necesare.

În context, Republica Moldova și Consiliul European de Plăți (EPC) au convenit să coopereze în acest sens și, ca prim -pas, s-a propus organizarea unui atelier de lucru privind Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), pentru a oferi instituțiilor relevante de la noi oportunitatea de a înțelege mai bine criteriile de aderare și etapele care urmează a fi întreprinse în asumarea acestui angajament.

Participanții au fost familiarizați cu caracteristicile esențiale, oportunitățile și beneficiile celor patru scheme SEPA pentru efectuarea transferurilor în Euro (SEPA Credit Transfer, SEPA Direct Debit Core, SEPA Direct Debit B2B, SEPA Instant Credit Transfer) și condițiile necesare întrunite de autoritățile relevante din țara noastră, astfel încât aria geografică SEPA să includă și Republica Moldova.

Banca Națională, asumându-și rolul de catalizator și de reprezentare a comunității financiare locale în procesul de includere a Republicii Moldova la zona SEPA, a comunicat deschiderea privind cooperarea strânsă cu autoritățile autohtone din domeniu, se arată într-un comunicat al BNM.

SEPA (zona unică de plăţi în euro) este o iniţiativă a industriei bancare europene, creată cu sprijinul Comisiei Europene şi al Băncii Centrale Europene, care are scopul înființării unei zone integrate de plăţi în euro şi să asigure că plăţile transfrontaliere în euro sunt la fel de facile şi eficiente precum cele interne.

Astfel, Banca Națională contează pe eforturile comune ale autorităților din Republica Moldova în atingerea acestui obiectiv.

#zona SEPA #aderare #dialog #Republica Moldova #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.