Revolut a ajuns „decacorn”, la o valoare de 33 miliarde dolari. Totuși, nu este cel mai valoros startup din Europa

Startup-ul financiar Revolu, a ajuns „decacorn”, valoarea sa fiind estimată la 33 de miliarde de dolari, în urma unei noi runde de investiții, dar nu este totuși cel mai valoros startup din Europa, scrie startupcafe.ro.

Potrivit Reuters, runda obținută acum de Revolut se ridică în jurul a 800 de milioane de dolari și este condusă de fondul de investiții japonez SoftBank Vision și compania americană de investiții Tiger Global Management.

În urma acestei finanțări, Revolut devine „decacorn”, adică un startup evaluat la cel puțin 10 miliarde de dolari în urma unei investiții înainte de listarea pe bursă. În 2020, fintech-ul londonez fusese evaluat la 5,5 miliarde de dolari, în urma unei runde de investiții de 500 de milioane de dolari, conduse de americanii de la TCV. Astfel, într-un an, Revolut își crește valoarea de 6 ori.

În cei 6 ani de existență, aplicația financiară ajunge la investiții de circa 1,8 miliarde de dolari.

Revolut va folosi noua finanțare pentru investiții în marketing, dezvoltare de produs și extindere internațională – a declarat directorul financiar (CFO) al companiei, Mikko Salovaara, citat de CNBC.

Nici chiar la această evaluare impresionantă, de 33 de miliarde de dolari, Revolut nu a ajuns cel mai mare startup din Europa. Un alt fintech conduce clasamentul celor mai valoroși „unicorni” europeni: platforma suedeză Klarna.

Din anul 2015 pe piață, Revolut a rămas pe pierderi în tot acest timp. În 2020, pierderea totală cuprinzătoare a companiei a fost de 168 de milioane de lire sterline (233 de milioane de dolari), cu 57% mai adâncă decât în anul anterior.

În anul 2020, Revolut a atins pragul de 15 milioane de clienți, dintre care 14,5 milioane sunt persoane fizice și 500.000 sunt cu conturi de business, conform bilanțului său.

Revolut a fost fondat în anul 2015, la Londra, de Nikolay Storonsky și Vlad Yatsenko.

#finantari #decacorn #revolut #unicorn #FinTech #start-up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.