Revoluție în învățământul din Moldova: Admiterea online și 25% dintre locuri alocate pentru științele educației

Ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat o serie de schimbări semnificative în procesul de admitere la învățământul superior pentru anul 2024 în Republica Moldova. Admiterea se va desfășura în premieră online, pe platforma eadmitere.gov.md, începând cu data de 22 iulie.

Potrivit declarațiilor oficialului, pentru anul în curs vor fi disponibile 8697 de locuri bugetare în total, o ușoară scădere față de anul anterior. Dintre acestea, 5307 locuri sunt destinate studiilor de licență, 2864 pentru studii de masterat, iar 420 pentru rezidențiat. Un aspect remarcabil este alocarea a 106 locuri bugetare pentru cetățenii din Ucraina.

Pentru a spori atractivitatea admiterii la buget, s-a decis ca nota minimă de admitere în domeniul educației să fie de 6,5. De asemenea, vor fi acceptați și candidații pentru studii fără frecvență.

În ceea ce privește distribuția locurilor bugetare pe domenii, 25% dintre acestea sunt destinate Științelor Educației, în timp ce 1641 de locuri sunt dedicate Ingineriei și activităților inginerești.

Dan Perciun a subliniat importanța adaptării planului de admitere la cerințele pieței muncii și necesitățile sociale actuale, precum și continuarea eforturilor pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul general, inclusiv cele pentru educatori și profesori în diverse domenii.

Perioada de admitere se va desfășura în două sesiuni: 22-29 iulie și 10-14 august, conform proiectului hotărârii Guvernului, care urmează să fie aprobat oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#invatamint #buget #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.