România se confruntă astăzi cu importuri semnificative de gaze naturale pentru consumul intern și asigură totodată tranzitul unor volume importante către Republica Moldova și Transnistria. Prin punctul de interconectare Kardam-Negru Vodă, din Bulgaria, intră în rețeaua națională 11,9 milioane de metri cubi de gaze naturale, cel mai mare volum zilnic de la începutul sezonului rece.
Din acest total, 6,1 milioane de metri cubi sunt livrate către Moldova prin punctul de interconectare Ungheni, iar 1 milion de metri cubi ajung în Transnistria, prin punctul Isaccea-Orlovka. Gazele destinate regiunii transnistrene au fost achiziționate de pe piețele din România și Bulgaria, fiind transportate prin coridorul transbalcanic și gazoductul Iași-Ungheni, potrivit traderului de stat Energocom, scrie economica.net.
În același timp, un volum de 4,8 milioane de metri cubi din import rămâne pentru consumul intern, ceea ce acoperă peste 20% din producția curentă zilnică a României. Această situație ajută la conservarea depozitelor naționale, care sunt la un nivel scăzut, de 44% din capacitate, conform datelor Gas Infrastructure Europe.
Pe fondul opririi tranzitului gazelor rusești prin alte conducte, livrările prin TurkStream au crescut semnificativ. În ianuarie 2025, exporturile prin punctul Strandja 2-Malkoclar, la granița bulgaro-turcă, au atins 1,56 miliarde de metri cubi, un maxim istoric, cu 26,7% mai mult față de aceeași perioadă din 2024.
Deși importurile ajută la economisirea rezervelor interne, acestea vin cu un cost ridicat. Dacă gazele de astăzi au fost achiziționate la prețul pieței spot al Bursei Române de Mărfuri, acestea au costat aproximativ 293 de RON/MWh (58 de euro/MWh), un preț mai mare decât cel practicat la hubul austriac, generând presiuni suplimentare asupra consumatorilor și industriei.
