România, hub energetic pentru Moldova și Transnistria! Bucureștiul cumpără gaz la prețuri record

România se confruntă astăzi cu importuri semnificative de gaze naturale pentru consumul intern și asigură totodată tranzitul unor volume importante către Republica Moldova și Transnistria. Prin punctul de interconectare Kardam-Negru Vodă, din Bulgaria, intră în rețeaua națională 11,9 milioane de metri cubi de gaze naturale, cel mai mare volum zilnic de la începutul sezonului rece.

Din acest total, 6,1 milioane de metri cubi sunt livrate către Moldova prin punctul de interconectare Ungheni, iar 1 milion de metri cubi ajung în Transnistria, prin punctul Isaccea-Orlovka. Gazele destinate regiunii transnistrene au fost achiziționate de pe piețele din România și Bulgaria, fiind transportate prin coridorul transbalcanic și gazoductul Iași-Ungheni, potrivit traderului de stat Energocom, scrie economica.net.

În același timp, un volum de 4,8 milioane de metri cubi din import rămâne pentru consumul intern, ceea ce acoperă peste 20% din producția curentă zilnică a României. Această situație ajută la conservarea depozitelor naționale, care sunt la un nivel scăzut, de 44% din capacitate, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Pe fondul opririi tranzitului gazelor rusești prin alte conducte, livrările prin TurkStream au crescut semnificativ. În ianuarie 2025, exporturile prin punctul Strandja 2-Malkoclar, la granița bulgaro-turcă, au atins 1,56 miliarde de metri cubi, un maxim istoric, cu 26,7% mai mult față de aceeași perioadă din 2024.

Deși importurile ajută la economisirea rezervelor interne, acestea vin cu un cost ridicat. Dacă gazele de astăzi au fost achiziționate la prețul pieței spot al Bursei Române de Mărfuri, acestea au costat aproximativ 293 de RON/MWh (58 de euro/MWh), un preț mai mare decât cel practicat la hubul austriac, generând presiuni suplimentare asupra consumatorilor și industriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a dat undă verde statelor membre UE să utilizeze banii rămași din Fondul pentru Redresare și Reziliență (RRF) pentru finanțarea proiectelor din domeniul apărării, inclusiv pentru accelerarea producției de armament, potrivit Politico.

Decizia vizează o sumă rămasă de aproximativ 335 miliarde de euro, dintr-un total de 650 miliarde de euro alocați în 2021 pentru redresarea post-pandemie. Inițial, fondul era destinat tranziției verzi (37%) și digitalizării (20%), însă noul context geopolitic – inclusiv războiul declanșat de Rusia și presiunile NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare – a determinat Bruxellesul să flexibilizeze utilizarea acestor resurse.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că fondurile pot fi direcționate către proiecte care susțin securitatea, inclusiv cyberapărare, pregătirea pentru crize și, indirect, chiar producția de armament. El a invocat exemplul Spaniei, care intenționează să investească o parte din bani în consolidarea securității cibernetice.

Statele membre au termen până în august 2026 să negocieze cu Comisia obiectivele revizuite și să acceseze banii. În paralel, Comisia a cerut Parlamentului European și guvernelor naționale să includă în reglementările fondului european de apărare posibilitatea utilizării RRF ca mecanism de cofinanțare.

Decizia vine în contextul în care unele țări europene au propus o nouă emisiune de obligațiuni comune pentru a finanța cheltuielile militare, idee respinsă de alte state membre. Redirecționarea banilor din RRF evită confruntarea politică și permite finanțarea comună a apărării, fără a recurge la noi împrumuturi europene.

Potrivit planurilor discutate în cadrul NATO, țările membre ar urma să aloce până la 5% din PIB pentru securitate, dintre care 3,5% direct pentru apărare și 1,5% pentru domenii conexe.

Această mutare confirmă transformarea Uniunii Europene într-un actor geopolitic tot mai axat pe securitate și apărare, într-un moment în care războiul din Ucraina și incertitudinea legată de sprijinul SUA sub o posibilă nouă administrație Trump pun presiune pe capacitățile defensive ale Europei.