Rusia, umilită pe propria piață! Gazprom face epurări masive după eșecul în fața SUA

Gazprom se pregătește să concedieze aproape 1.500 de angajați din sediul său central din Rusia, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din personalul administrativ al companiei, relatează Reuters, citând surse din interiorul companiei.

Înainte de a lua decizia finală, conducerea Gazprom le-a cerut angajaților să pregătească prezentări individuale, în care să explice de ce munca lor este esențială și de ce ar trebui să rămână în companie. Această metodă amintește de practica implementată de Elon Musk în SUA, când a cerut funcționarilor guvernamentali americani să își justifice activitatea, sub amenințarea concedierii.

Oficial, Gazprom nu a anunțat încă valul de concedieri, dar sursele citate de Reuters afirmă că procesul de optimizare va fi finalizat în câteva săptămâni. Scopul este eliminarea funcțiilor redundante și reducerea costurilor.

Unul dintre oficialii companiei a recunoscut că Gazprom a subestimat determinarea Europei de a renunța la gazul rusesc. Potrivit sursei citate, compania credea că, după o scurtă perioadă de sancțiuni, UE va reveni și va cere reluarea livrărilor. Însă, în ciuda scumpirilor din sectorul energetic și dificultăților economice, Europa nu a revenit la gazul rusesc.

„Ne-am înșelat”, a recunoscut un oficial Gazprom pentru Reuters.

Între timp, Statele Unite au profitat de retragerea Gazprom, triplând livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa din 2021 până în prezent. SUA au devenit cel mai mare furnizor de GNL pentru UE, consolidându-și poziția pe piața energetică europeană.

Modelul de restructurare de la Gazprom amintește de o inițiativă recentă a lui Elon Musk în administrația publică a SUA. La sfârșitul lunii februarie, în calitate de șef al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), Musk a cerut tuturor funcționarilor federali să trimită rapoarte săptămânale despre activitatea lor.

„Conform indicațiilor președintelui Donald Trump, toți angajații federali vor primi în curând un e-mail prin care li se va cere să își raporteze activitatea din ultima săptămână. Lipsa unui răspuns va fi considerată demisie voluntară”, a scris Musk pe X (fostul Twitter).

Această măsură a fost susținută de Biroul pentru Resurse Umane al SUA, care a trimis notificări către toate agențiile federale, inclusiv Casa Albă, CIA și ambasadele americane din întreaga lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #gigant #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).