Rusia, umilită pe propria piață! Gazprom face epurări masive după eșecul în fața SUA

Gazprom se pregătește să concedieze aproape 1.500 de angajați din sediul său central din Rusia, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din personalul administrativ al companiei, relatează Reuters, citând surse din interiorul companiei.

Înainte de a lua decizia finală, conducerea Gazprom le-a cerut angajaților să pregătească prezentări individuale, în care să explice de ce munca lor este esențială și de ce ar trebui să rămână în companie. Această metodă amintește de practica implementată de Elon Musk în SUA, când a cerut funcționarilor guvernamentali americani să își justifice activitatea, sub amenințarea concedierii.

Oficial, Gazprom nu a anunțat încă valul de concedieri, dar sursele citate de Reuters afirmă că procesul de optimizare va fi finalizat în câteva săptămâni. Scopul este eliminarea funcțiilor redundante și reducerea costurilor.

Unul dintre oficialii companiei a recunoscut că Gazprom a subestimat determinarea Europei de a renunța la gazul rusesc. Potrivit sursei citate, compania credea că, după o scurtă perioadă de sancțiuni, UE va reveni și va cere reluarea livrărilor. Însă, în ciuda scumpirilor din sectorul energetic și dificultăților economice, Europa nu a revenit la gazul rusesc.

„Ne-am înșelat”, a recunoscut un oficial Gazprom pentru Reuters.

Între timp, Statele Unite au profitat de retragerea Gazprom, triplând livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa din 2021 până în prezent. SUA au devenit cel mai mare furnizor de GNL pentru UE, consolidându-și poziția pe piața energetică europeană.

Modelul de restructurare de la Gazprom amintește de o inițiativă recentă a lui Elon Musk în administrația publică a SUA. La sfârșitul lunii februarie, în calitate de șef al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), Musk a cerut tuturor funcționarilor federali să trimită rapoarte săptămânale despre activitatea lor.

„Conform indicațiilor președintelui Donald Trump, toți angajații federali vor primi în curând un e-mail prin care li se va cere să își raporteze activitatea din ultima săptămână. Lipsa unui răspuns va fi considerată demisie voluntară”, a scris Musk pe X (fostul Twitter).

Această măsură a fost susținută de Biroul pentru Resurse Umane al SUA, care a trimis notificări către toate agențiile federale, inclusiv Casa Albă, CIA și ambasadele americane din întreaga lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #gigant #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani