Rusia, umilită pe propria piață! Gazprom face epurări masive după eșecul în fața SUA

Gazprom se pregătește să concedieze aproape 1.500 de angajați din sediul său central din Rusia, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din personalul administrativ al companiei, relatează Reuters, citând surse din interiorul companiei.

Înainte de a lua decizia finală, conducerea Gazprom le-a cerut angajaților să pregătească prezentări individuale, în care să explice de ce munca lor este esențială și de ce ar trebui să rămână în companie. Această metodă amintește de practica implementată de Elon Musk în SUA, când a cerut funcționarilor guvernamentali americani să își justifice activitatea, sub amenințarea concedierii.

Oficial, Gazprom nu a anunțat încă valul de concedieri, dar sursele citate de Reuters afirmă că procesul de optimizare va fi finalizat în câteva săptămâni. Scopul este eliminarea funcțiilor redundante și reducerea costurilor.

Unul dintre oficialii companiei a recunoscut că Gazprom a subestimat determinarea Europei de a renunța la gazul rusesc. Potrivit sursei citate, compania credea că, după o scurtă perioadă de sancțiuni, UE va reveni și va cere reluarea livrărilor. Însă, în ciuda scumpirilor din sectorul energetic și dificultăților economice, Europa nu a revenit la gazul rusesc.

„Ne-am înșelat”, a recunoscut un oficial Gazprom pentru Reuters.

Între timp, Statele Unite au profitat de retragerea Gazprom, triplând livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa din 2021 până în prezent. SUA au devenit cel mai mare furnizor de GNL pentru UE, consolidându-și poziția pe piața energetică europeană.

Modelul de restructurare de la Gazprom amintește de o inițiativă recentă a lui Elon Musk în administrația publică a SUA. La sfârșitul lunii februarie, în calitate de șef al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), Musk a cerut tuturor funcționarilor federali să trimită rapoarte săptămânale despre activitatea lor.

„Conform indicațiilor președintelui Donald Trump, toți angajații federali vor primi în curând un e-mail prin care li se va cere să își raporteze activitatea din ultima săptămână. Lipsa unui răspuns va fi considerată demisie voluntară”, a scris Musk pe X (fostul Twitter).

Această măsură a fost susținută de Biroul pentru Resurse Umane al SUA, care a trimis notificări către toate agențiile federale, inclusiv Casa Albă, CIA și ambasadele americane din întreaga lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #gigant #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.