Rușii au golit bancomatele din Finlanda. O companie de ATM-uri a interzis retragerile de bani

Rețeaua de bancomate Nosto din Finlanda nu mai acceptă, începând de astăzi, retrageri de bani cu cardurile UnionPay, după ce rușii au golit ATM-urile de la granița de est a Finlandei, a anunțat compania bancară într-un comunicat.

„În ultimele săptămâni, rușii au golit ATM-urile Nosto de la granița de est a Finlandei, în special în sud-estul Finlandei, uneori în doar câteva ore. Înainte, ATM-urile aveau destule bancnote pentru o zi întreagă. În același timp, au fost folosite unele carduri internaționale nesupuse sancțiunilor pentru a retrage sume ajungând până la zeci de mii de euro”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul companiei.

Numărul retragerilor de bani cu carduri China UnionPay, dar și valoare sumelor retrase a crescut de câteva sute de ori față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Rezervele noastre de bani și resursele pur și simplu nu au putut ține pasul cu aceste retrageri masive de cash. Sumele de bani retrase au fost atât de mari, încât este imposibil să fi fost scoase pentru cumpărături făcute de turiști ruși în Finlanda”, a mai menționat compania.

Scopul principal al ATM-urilor din Finlanda este să satisfacă nevoia de cash a oamenilor care trăiesc în această țară, a precizat compania Nosto, care are peste 500 de bancomate în Finlanda. Popularitatea sistemului de plăți chinezesc UnionPay a crescut semnificativ în Rusia după ce Visa și Mastercard s-au retras de pe piața locală în urma sancțiunilor impuse Rusiei.

#ATM #ruși #bancomate #cash #Finlanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul infracțiunilor înregistrate în Republica Moldova a fost în descreștere în anul 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), bazate pe informațiile Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 23,1 mii infracțiuni, cu 6,0% mai puțin decât în 2024 și cu 14,9% sub nivelul din 2021. Rata infracționalității a coborât la 97 de infracțiuni la 10 mii locuitori, față de 103 în anul precedent.

În același timp, structura criminalității arată că 23,7% din total au fost infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave și grave. Dintre acestea, 3,3% au fost excepțional de grave și deosebit de grave, iar 20,4%, infracțiuni grave. În ultimii cinci ani s-a atestat o creștere a infracțiunilor deosebit de grave (+7,4%) și a celor grave (+6,1%), în timp ce infracțiunile ușoare au scăzut puternic.

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (63,2%). Aproape fiecare a treia infracțiune (30,7%) a fost înregistrată în municipiul Chișinău, urmat de Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Totodată, 23,1% din infracțiuni au avut loc în spații publice. În 86 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau alte mijloace periculoase.

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,1%) au fost contra patrimoniului, iar 17,0% au vizat domeniul transporturilor.

Comparativ cu 2024, au fost înregistrate mai multe infracțiuni economice (+25,3%) și contra sănătății publice și conviețuirii sociale (+24,0%). În schimb, au scăzut infracțiunile contra autorităților publice și securității de stat (-38,3%) și cele contra familiei și minorilor (-16,6%).

În 2025 au fost înregistrate 428 infracțiuni comise de minori sau cu participarea acestora, cu 13,2% mai puțin decât în 2024. Minorii au fost implicați cel mai frecvent în furturi (58,6%), huliganism (9,6%), răpiri de transport (6,3%) și jafuri (4,9%).

Datele MAI arată că anul trecut au fost înregistrate 12,1 mii victime ale infracțiunilor, dintre care 54,1% bărbați și 45,9% femei. În cazul violenței în familie, femeile au predominat — 69,4% din cele 843 victime.

Numărul victimelor omorului intenționat a fost de 113 persoane, iar în total 349 persoane au decedat în urma infracțiunilor, peste 41% dintre decese fiind cauzate de accidente rutiere.

În 2025 au fost înregistrate circa 10,5 mii persoane care au comis infracțiuni, cu 5% mai puțin față de anul precedent. Bărbații reprezintă 91,9% dintre infractori.

Pe de altă parte, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut la 11,8 mii, cu 8,4% mai mult decât în 2024 — echivalentul a aproximativ 32 de condamnări pe zi.

În penitenciare se aflau 6,3 mii persoane, majoritatea bărbați (94,7%). Aproximativ 32,8% dintre deținuți ispășeau pedepse între 5 și 10 ani de închisoare.