Rușii au golit bancomatele din Finlanda. O companie de ATM-uri a interzis retragerile de bani

Rețeaua de bancomate Nosto din Finlanda nu mai acceptă, începând de astăzi, retrageri de bani cu cardurile UnionPay, după ce rușii au golit ATM-urile de la granița de est a Finlandei, a anunțat compania bancară într-un comunicat.

„În ultimele săptămâni, rușii au golit ATM-urile Nosto de la granița de est a Finlandei, în special în sud-estul Finlandei, uneori în doar câteva ore. Înainte, ATM-urile aveau destule bancnote pentru o zi întreagă. În același timp, au fost folosite unele carduri internaționale nesupuse sancțiunilor pentru a retrage sume ajungând până la zeci de mii de euro”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul companiei.

Numărul retragerilor de bani cu carduri China UnionPay, dar și valoare sumelor retrase a crescut de câteva sute de ori față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Rezervele noastre de bani și resursele pur și simplu nu au putut ține pasul cu aceste retrageri masive de cash. Sumele de bani retrase au fost atât de mari, încât este imposibil să fi fost scoase pentru cumpărături făcute de turiști ruși în Finlanda”, a mai menționat compania.

Scopul principal al ATM-urilor din Finlanda este să satisfacă nevoia de cash a oamenilor care trăiesc în această țară, a precizat compania Nosto, care are peste 500 de bancomate în Finlanda. Popularitatea sistemului de plăți chinezesc UnionPay a crescut semnificativ în Rusia după ce Visa și Mastercard s-au retras de pe piața locală în urma sancțiunilor impuse Rusiei.

#ATM #ruși #bancomate #cash #Finlanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.