S-a închis robinetul de bani: Fiul lui Soros, care a preluat imperiul, nu vrea să cheltuiască miliarde pe filantropie

30 Sept. 2023, 05:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Sept. 2023, 05:52 // Actual //  bani.md

Organizaţia caritabilă de 25 de miliarde de dolari a lui George Soros se află în pragul unei transformări care îi va remodela operaţiunile, îi va reduce personalul şi va testa dacă fiul său, Alex, este pregătit să conducă una dintre cele mai mari şi mai influente instituţii filantropice din lume, scrie Bloomberg.

Alex, care a fost numit în iunie succesor oficial al tatălui său miliardar la Open Society Foundations, a dezvăluit doar câteva detalii despre această reformă, care va include o îngheţare pe cinci luni a noilor donaţii, începând cu luna octombrie, şi o reducere de minimum 40% a personalului.

Organizaţia, care a apelat la firma de consultanţă Deloitte pentru a o ajuta în procesul de reproiectare, va pune accentul pe urgenţă şi pe rezultate, , fără a dezvălui prea multe detalii despre cauzele care vor beneficia de pe urma banilor.

Schimbările urmează unei încercări anterioare de restructurare care a redus numărul de angajaţi ai OSF la aproximativ jumătate şi i-a perturbat activitatea, au declarat două persoane familiarizate cu această chestiune. În 2021, OSF avea aproape 1.700 de persoane pe statul de plată, iar după ultimele schimbări, numărătoarea va fi mai mică de 500.

OSF distribuie mai mult de 1 miliard de dolari pe an prin intermediul reţelei sale de fundaţii de pe cinci continente, astfel încât orice indiciu despre ceea ce Alex şi preşdintele OSF Malloch-Brown vor face sau vor înceta să mai facă trimite valuri în întreaga lume pentru cauze care variază de la justiţie socială la democraţie.

Având în vedere lipsa de detalii de până acum şi lipsa relativă de experienţă a lui Alex, urmaşul în vârstă de 37 de ani se confruntă cu un oarecare scepticism cu privire la direcţia în care va duce întreprinderea pe care tatăl său, în vârstă de 93 de ani, a transformat-o timp de decenii într-una dintre cele mai mari donatoare pentru promovarea democraţiei şi a drepturilor omului în întreaga lume.

„Este corect să spunem că este destul de neexperimentat când vine vorba de a conduce acest efort filantropic foarte mare.  Pierzând 40% din personal, veţi pierde o mulţime de cunoştinţe şi expertiză instituţională” a declarat Elizabeth Dale, director al conducerii organizaţiilor nonprofit la Universitatea din Seattle.
Până în prezent, transformarea a fost descrisă în linii mari ca o schimbare ce priveşte structura şi operaţiunile, venind la pachet de asemenea cu noi titluri pentru comitete şi manageri. Criteriile pentru cauze şi subvenţii specifice urmează să fie stabilite.

Malloch-Brown şi Soros au numit noua lor abordare „oportunism strategic” pentru a aborda „provocări urgente şi emergente”, pe care Malloch-Brown le-a descris în interviu ca fiind ”democraţia în declin, drepturile omului în declin”.

Alex este unul dintre cei cinci copii ai lui Soros, născut la un an după înfiinţarea primei fundaţii a lui George Soros în Ungaria. Iniţial, el a fost cunoscut mai degrabă pentru că făcea mai multe vizite în cercurile sociale din Manhattan şi Hamptons, decât cele din în domeniul filantropiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!