S-a stins din viață Prințul Filip, soțul Reginei Elisabeta a II-a

Ducele de Edinburgh, soțul Reginei Elisabeta a II-a, Prințul Filip, s-a stins din viață la vârsta de 99 ani. Vestea morții a fost anunțată la Palatul Buckingham. Tragicul eveniment s-a întâmplat pe măsură ce prințul a fost internat la spitalul regelui Edward al VII-lea din Londra la 16 februarie, după care a fost mutat la spitalul St Bartholomew din City of London, unde a fost supus unei proceduri cardiace, ca mai apoi să fie externat după aproape două săptămâni.

Născut pe insula Corfu, prințul Philip, care odată s-a descris drept „un prinț balcanic discreditat, fără niciun merit sau distincție specială”, a jucat un rol cheie în dezvoltarea monarhiei moderne din Marea Britanie.

Deși nu i s-a dat niciodată oficial titlul de prinț consoart, el a trăit o viață de neîncetată datorie regală, renunțând la promițătoarea sa carieră navală, despre care unii credeau că i-ar fi putut desemna titlul de „Primul Lord al Mării”.

Prințul Charles a făcut călătoria de 160 de kilometri de la casa sa din Highgrove, Gloucestershire, pentru a-și vizita tatăl pentru 30 de minute la spital.

Philip s-a retras din funcțiile publice în 2017 la vârsta de 96 de ani, deși a continuat să participe ocazional la evenimentele publice.

Ultimul său angajament oficial a fost în iulie anul trecut, când a predat rolul său de colonel-șef al Rifles către Camilla, ducesa de Cornwall într-o ceremonie la Windsor.

#Printul Filip #deces #Edinburgh

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a venit cu precizări privind proiectul de modificare a Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, aflat în proces de examinare parlamentară. Potrivit acestuia, propunerea promovată de Guvern a fost discutată anterior cu experții FMI, iar scopul principal este consolidarea independenței instituției și întărirea atribuțiilor Consiliului de supraveghere al BNM.

Marian a amintit că necesitatea unor ajustări legislative a devenit evidentă după audierile publice din Parlament cu fostul guvernator Octavian Armașu, când au ieșit la iveală probleme privind activitatea de supraveghere a Băncii Naționale. „Atunci a reieșit necesitatea de a întări rolul Consiliului de supraveghere”, a spus el, menționând că proiectul actual răspunde acestei recomandări.

Totuși, președintele comisiei a atras atenția că una dintre prevederi — care introduce un rol pentru Președintele Republicii Moldova în procesul de demitere a guvernatorului BNM — este una sensibilă și necesită o analiză aprofundată. „Pe de o parte, înțeleg ideea, care ar contribui la independența BNM. Pe de altă parte, într-un scenariu pur ipotetic, implicarea a două instituții ar putea bloca activitatea Băncii Naționale”, a declarat Marian.

Acesta a făcut referire și la modelul continental, unde se consideră că instituția care numește o persoană într-o funcție publică ar trebui să fie și cea responsabilă de eventuala demitere. „În cazul nostru, Parlamentul numește guvernatorul, iar proiectul introduce și rolul Președintelui. Trebuie să analizăm acest aspect suplimentar”, a declarat el.

Marian a subliniat însă că restul prevederilor proiectului — cele care țin de extinderea criteriilor de eligibilitate, de întărirea atribuțiilor Consiliului de supraveghere și de clarificarea procedurilor interne — sunt binevenite și sunt susținute de comisie.