Șantajul lui Putin cu gazul nu mai trece! Republica Moldova a cumpărat în regim de test metan din Grecia

Republica Moldova va cumpăra în regim de test gaze din Grecia – 24 MWh (aproximativ a 2250 metri cubi) de gaze naturale, câte 1 MW pe oră. Aceste gaze vor fi livrate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău și transmise operatorului de gaze Moldovagaz, anunță Energocom.

Prețul este de 45 de euro/ MWh (ceea ce constituie circa 477 de euro pentru 1000 de metri cubi), însă acesta nu include costurile de transport și alte cheltuieli logistice. Pentru comparație, pe 31 martie Energocom a procurat de pe Bursa Română de Mărfuri, la fel în calitate de test, 1 MWh cu echivalentul a 48,82 euro.

„Scopul achiziției din Grecia este de a vedea cum funcționează lanțul logistic: rezervarea capacităților în fiecare țară prin care vor tranzita gazele – Grecia, Bulgaria, România – , nominalizările de către operatorii sistemului de transport la fiecare punct de intrare și ieșire, toate pentru a se evita eventuale riscuri financiare în cazul unor cantități mai mari”, mai spune traiderul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, compania a cumpărat 1 MW de energie electrică pentru astăzi de la operatorul bulgar Nomad, la prețul de 100 euro, care la fel nu include cheltuieli de transport și alte costuri procedurale. Astfel, Energocom vrea să testeze noua rută și modul cum funcționează operațiunile logistice. Până acum Republica Moldova a importat energie electrică din România și Ucraina.

Republica Moldova re încheiat un contract de livrare a gazelor cu concernul rus Gazprom, însă acesta a redus din octombrie anul trecut volumul de gaze livrat țării noastre la 5,7 milioane metri cubi pe zi. În consecință Chișinăul a redirecționat toată cantitatea centralei de la Cuciurgan în schimbul energie electrice la un preț de 66 USD MW/h. Or, Moscova folosește arma energetică pentru a șantaja Republica Moldova.

#gaz #import #Grecia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.